• Criza a înmulţit proiectele de centrale noi în regiune
Criza care a afectat Europa a schimbat radical peisajul energetic din regiune. Dacă înainte de criză puteai să numeri pe degete proiectele pentru construcţia de noi unităţi de producţie a energiei electrice, iar disponibilitatea de investiţii era mare, acum există o concurenţă acerbă între ţări, iar investitorii se împuţinează. Acesta este contextul în care "Termoelectrica" vrea să încheie parteneriate cu "CEZ", "E.ON", "Enel" şi "GDF Suez" pentru construcţia de noi centrale la Galaţi, Brăila şi Borzeşti, evaluate, în total, la circa două miliarde de euro. Toamna acestui an este un moment decisiv pentru ca aceste companii selectate să ia decizia de investiţie.
Martin Zmelik, directorul de operaţiuni al "CEZ România", ne-a declarat: "Conducerea grupului < CEZ > nu revine asupra strategiei anunţate de dezvoltare în regiune, dar îşi reevaluează toate investiţiile în unităţi noi. Criza a adus multe oportunităţi noi de investiţii în regiune, la costuri din ce în ce mai atractive. Grupul este foarte atent şi prudent unde investeşte şi face o reevaluare a oportunităţilor, mai ales că o parte foarte importantă din fonduri este asigurată din resurse proprii. În acest context este < judecat > şi proiectul de la Galaţi. Aşteptăm rezultatele studiului de fezabilitate, care se află în stadiu avansat de finalizare şi vom vedea ce randamente ne oferă Galaţiul în raport cu alte proiecte din regiune. Vom lua o decizie până la finalul acestui an".
Surse din piaţa de energie susţin că investitorii selectaţi pentru termocentralele de la Galaţi, Brăila şi Borzeşti aşteaptă să vadă cum vor funcţiona viitoarele companii energetice "Electra" şi "Hidroenergetica" şi cum va fi comercializată energia pe piaţa liberă. Aceleaşi surse mai spun că energia produsă în noile unităţi ar ieşi mult mai scumpă decât cea a viitoarelor companii energetice (44-45 euro/MWh), motiv pentru care investitorii nu mai vor să construiască noi centrale pe o piaţă unde statul realizează o concentrare economică atât de mare în generarea de energie.
Martin Zmelik ne-a precizat: "< CEZ > nu judecă investiţia de la Galaţi prin prisma înfiinţării < Electra > şi < Hidroenergetica >. Vă asigur că nu se pune problema aşa. Concurenţa este pe proiectele care sunt disponibile în regiune. Practic, ţările concurează între ele în a atrage investiţii private mai ales în domeniul energetic unde sunt necesare sume foarte mari. Această investiţie de la Galaţi trebuie să se dovedească mai rentabilă decât alte proiecte din Cehia, Polonia şi chiar Ungaria. Investiţia se analizează la nivel regional. Astfel, concurenţi puternici pentru proiectele energetice româneşti sunt în Cehia în special, dar şi în Polonia şi Ungaria şi trebuie să recunosc că ofertele sunt extrem de bune".
Directorul de operaţiuni al "CEZ" a subliniat că România este şi va rămâne o zonă de dezvoltare extrem de importantă pentru grupul ceh. În septembrie va fi finalizată prima etapă a parcului eolian de 600 MW de la Fântânele - Cogealac, în care "CEZ" va investi, în total, circa 1,1 miliarde de euro. Lucrările la etapa a doua vor fi încheiate în 2012. În plus, "CEZ" este implicat în compania de proiect pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearoelectrice Cernavodă, proiect care, spune domnul Zmelik, este în grafic şi se derulează bine. În reţelele de distribuţie a energiei din zona Olteniei, compania va investi, în acest an, circa 200 de milioane de lei, în creştere cu 50% faţă de volumul din 2009.
Martin Zmelik a subliniat: "Cum o parte consistentă din investiţiile în noi unităţi de producţie se fac din fonduri proprii ale grupului, pentru < CEZ > este mai simplu să ia decizii de investiţii în România, ca şi în regiune. Alte grupuri trebuie să asigure finanţarea din credite, astfel încât decizia de investiţii se ia mai greu, iar profitul obţinut nu este unul satisfăcător pe o piaţă unde presiunea pe scăderea preţului energiei este foarte mare, iar consumul a scăzut fără perspective de creştere în viitorul apropiat".
Oficialul "CEZ" apreciază proiectul statului român de a restructura producţia de energie în două mari companii integrate vertical. Domnia sa ne-a declarat că succesul acestui proiect depinde de modul în care cele două companii vor funcţiona şi modul de tranzacţionare a energiei: "Statul are acum o şansă extraordinară de a eficientiza producţia şi a face investiţii în modernizarea ei. Companiile vor aduce mai multă transparenţă în piaţă dacă îşi vor vinde energia la vedere şi vor aplica un tratament egal în piaţa de furnizare. < CEZ > vinde energia transparent şi la preţul pieţei companiilor furnizoare din interiorul grupului".
Astfel, operatorii nu sunt discriminaţi, iar piaţa devine mai lichidă. Potrivit domnului Zmelik, dacă statul român aplică aceste principii, atunci piaţa de electricitate va câştiga transparenţă şi lichiditate.
Parcul eolian construit de "CEZ" în zona Fântânele-Cogealac este cel mai mare pe uscat din Europa, cu o capacitate totală instalată de 600 MW şi o valoare totală a investiţiei de 1,1 miliarde de euro. În ţara noastră, la sfârşitul anului 2009, capacitatea instalată în centrale eoliene era de 14,1 MW. Odată ce parcul eolian al CEZ va deveni operaţional, ţara noastră va reuşi să genereze cu 10% mai multă energie verde decât la finele lui 2009. 70 de turbine sunt deja instalate şi "CEZ" aşteaptă acum aprobarea "Transelectrica" de a conecta Staţia de Transformare a parcului la reţeaua naţională.