KESSLER, OLAF: "Antifrauda şi anticorupţia nu sunt doar problemele investigatorilor sau procurorilor"

Situaţia luptei antifraudă din România nu este "chiar pozitivă", conform spuselor preşedintelui Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler, care susţine, însă, că şi în alte ţări europene situaţia este similară.

Oficialul OLAF este prezent în ţara noastră pentru întâlniri cu autorităţile române, printre care reprezentanţii DLAF (Departamentul pentru Lupta Antifraudă), partenerul său principal în România.

Giovanni Kessler a declarat ieri, într-o conferinţă de presă: "Antifrauda şi anticorupţia nu sunt doar problemele investigatorilor sau ale procurorilor şi judecătorilor, elemente importante ale strategiei antifraudă. Strategia trebuie să schimbe lucrurile, o situaţie care nu este chiar pozitivă în România şi în alte ţări. Dacă încercăm să facem o societate mai bună, fără fraudă şi corupţie, o sarcină nu foarte simplă, dar posibilă, trebuie să lucrăm împreună. E bine că sunt investigaţii în România, mai îngrijorat sunt de statele în care nu sunt raportate fraude".

La rândul său, şeful DLAF, Marius Cătălin Vartic, a spus: "Solidaritatea este esenţială. În mod clar, câştigăm sau pierdem împreună. Dincolo de faptul că noi cooperăm foarte bine şi avem investigaţii comune, în mod cert eşecul naţional este eşecul Uniunii Europene, cele două interese fiind legate indisolubil".

Domnul Vartic a amintit că DLAF a lansat anul acesta o nouă strategie naţională de luptă antifraudă, prin care autoriăţile încearcă o comunicare mai bună cu toţi actorii din piaţă.

"Suntem foarte aproape de finalul procedural al unui parcurs de absorbţie, când trebuie să analizăm bilanţul exerciţiului financiar 2007 - 2013 şi să tragem învăţămintele pentru îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă în ceea ce priveşte noua perioadă de programare multianuală 2014 - 2020 pentru fondurile structurale şi de investiţii europene", a subliniat domnul Vartic.

Potrivit bilanţului pentru perioada 2007 - 2013, valoarea proiectelor în care s-au constatat suspiciuni de fraudă şi nereguli a fost de peste 1,3 miliarde euro, iar valoarea impactului financiar estimat în cazul neregulilor şi posibilelor fraude descoperite a fost de peste 231 milioane de euro.