Principala temă de pe agenda preşedintelui francez Emmanuel Macron în cadrul miniturneului de trei zile în Europa Centrală şi de Est, implicit în cadrul vizitei din România, este directiva muncitorilor detaşaţi.
Conform unei analize Reuters, Macron căuta, în acest turneu, susţinători pentru efortul său de a înăspri legislaţia muncii în privinţa lucrătorilor "detaşaţi", o problemă delicată care a exacerbat falia est-vest.
Parisul s-a plâns de multă vreme că Europa Centrală şi de Est obţine un avantaj incorect de pe urma mâinii de lucru ieftine ("dumping social"), argumentând că delegarea muncitorilor slab plătiţi afectează slujbele locale şi erodează protecţia angajaţilor în statele membre cu salarii mai mari.
Liderul de la Elysee a declarat, ieri: "Mă bucur să constat această voinţă de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului - să poată fi aprobat în timpul Preşedinţiei estone - pentru a putea clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social".
El a salutat "progresele considerabile" făcute de România după aderarea la UE, în urmă cu 10 ani.
Pe plan economic, el şi-a exprimat speranţa că relaţiile de afaceri între România şi Franţa vor continua să se dezvolte. "O relaţie bilaterală se construieşte şi prin relatii de afaceri, pe care de asemenea sper să le dezvoltăm", a insistat liderul de la Elysee, evocând o "cooperare care trebuie incurajată în continuare". "În acest sens, cele trei acorduri cadru care au fost semnate acum sunt deosebit de importante pentru noi şi permit să confirme (...) importanţa parteneriatului nostru şi, de asemenea, din punct de vedere al industriei de apărare, să arate forţa parteneriatului între ţările noastre şi nu pot decât să mă bucur".
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri că nu poate spune că este de acord sau nu cu modul în care să fie reformulată Directiva Uniunii Europene privind lucrătorii detaşaţi, dar este "inadmisibil" să existe atâtea critici cu privire la acest document, ceea ce înseamnă că acesta ar trebui îmbunătăţit.
Domnia sa a spus: "Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem observa foarte uşor că, în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra. Sunt foarte multe aspecte unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Nu cred că v-aţi imaginat că domnul preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei Directive".
Şeful statului a susţinut că Directiva ar trebui îmbunătăţită, având în vedere că există atâtea critici la adresa ei.
"Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observam că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inamdisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare, nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că Directiva nu este suficient de clară şi suficient de bună", a completat Klaus Iohannis.
Şeful statului a ţinut să precizeze că "nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă", nefiind suficient să se rescrie directiva. "Este nevoie de o colaborare mult mai intensă", a adăugat Iohannis.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, la rândul său, că Franţa nu scoate transportul rutier din acord.
Preşedintele Franţei a precizat: "Aş vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce priveşte trasportul rutier, vorbim de două lucruri diferite. Franţa nu scoate transportul rutier din acord şi vom continua să vorbim despre acest lucru, dar sunt două subiecte diferite. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceştia intră în acordul pe care sper să îl obţinem, este vorba despre o formă de muncă detaşată, lucrători detaşaţi. Dacă un transportator rutier francez angajează la costuri salariale româneşti şoferi români în Franţa, acest lucru intră în cadrul Directivei privind transporturile şi va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie, deci acest lucru nu a fost scos din acord. Este vorba despre problematica detaşării lucrătorilor, deci toate sectoarele vor fi incluse, în măsura în care există lucrători detaşaţi".
Macron a ţinut să precizeze că nu acceptă ca transportatorii francezi să facă dumping social.
"Foarte concret, nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariaţi care vin din ţări cu costuri reduse ale forţei de muncă, pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene şi aici va intra şi sectorul transportului rutier prin reforma acestei Directive şi vom merge până la capăt. În acelaşi timp, este absolut legitim ca ţări în care sectorul transportului rutier este important, să se poată dezvolta peste tot în Europa", a subliniat Emmanuel Macron.
Întrebat ce viitor îşi doreşte pentru muncitorii români, preşedintele Franţei a răspuns: "Ca în mod durabil salariile din România să rămână la o treime din nivelul celor din UE (...). pentru România, situaţia din prezent nu este ideală, ţările profită de diferenţele salariale".
• BNS: Sperăm ca vizita preşedintelui Franţei să marcheze un moment de repoziţionare a României privind detaşarea lucrătorilor
Reprezentanţii Blocului Naţional Sindical consideră că vizita preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, ar putea marca repoziţionarea României cu privire la subiectul "extrem de sensibil" legat de detaşarea lucrătorilor, conform unui comunicat.
"BNS speră ca eventuala discuţie a acestui subiect dintre Preşedinţii României şi Franţei să reprezinte un moment care să genereze deschiderea unui cadru transparent de dialog şi consultare cu actorii economici şi sociali reprezentativi, în vederea efectuării unei analize pertinente asupra consecinţelor revizuirii Directivei, marcând o poziţionare corectă a României cu privire la tema pieţei muncii din Comunitatea Europeană, totodată reprezentând o repunere pe făgaşul unei normalităţi, egalităţi şi mai ales echităţi pe care românii le aşteaptă în ceea ce priveşte remunerarea pentru munca prestată în spaţiul comunitar", se menţionează în comunicat.
BNS precizează că susţine propunerea de modificare a directivei Parlamentului şi Consiliului European din 16 decembrie 1996, privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii motiv pentru care nu este de acord cu punctul de vedere al României, care susţine că modificarea este prematură.
"Precizăm că Blocul Naţional Sindical susţine propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996, privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, drept urmare nu este de acord cu punctul de vedere al României (semnatară a unei scrisori comune, alături de Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia şi Slovacia, prin care se susţinea că revizuirea Directivei din 1996 este prematură), deoarece a fost un punct de vedere politic, asumat de către ministrul muncii din Guvernul României, fără o consultare prealabilă a partenerilor sociali reprezentativi", afirmă reprezentanţii BNS.
De asemenea, BNS mai menţionează în comunicat că durata maximă a detaşării ar trebui stabilită de statul membru gazdă, cu consultarea partenerilor sociali reprezentativi.
"Considerând că România ar trebui să aibă ca obiectiv bunăstarea propriilor cetăţeni şi totodată protejarea investiţiei realizate în educarea şi formarea lucrătorilor români, BNS susţine: Durata maximă a detaşării ar trebui să fie stabilită de statul membru gazdă, în urma consultării partenerilor sociali relevanţi, fără însă a depăşi 24 luni; promovarea transparenţei în ceea ce priveşte elementele constitutive ale remuneraţiei în fiecare stat membru şi egalitatea de remunerare necondiţionată ce trebuie să constituie un reper concret pe tot parcursul negocierilor; suficientă flexibilitate în articolul 3.8, astfel încât să permită recunoaşterea contractelor colective general aplicabile, precum şi a contractelor colective de muncă la nivel de companie; introducerea unei cerinţe clare de existenţă a unei perioade anterioare de muncă în ţara de origine; sindicatelor trebuie să li se permită în mod expres să se implice şi să exercite presiune în egală măsură asupra companiilor locale şi străine, solicitând tratament egal", se mai menţionează în comunicat.
Conform sursei citate, deşi au mai existat anul trecut dezbateri organizate de Comisiile Parlamentare pentru Afaceri Europene referitoare la tema detaşării, acestea nu s-au finalizat cu elemente care să dea o viziune corectă şi coerenţă intereselor României cu privire la subiect, care să fie transpuse ulterior într-un mandat Guvernului României.
"Suntem totodată la curent cu presiunile şi lobby-ul exercitat de diverse organizaţii patronale naţionale, care se opun revizuirii Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii", mai afirmă reprezentanţii BNS.