LA PESTE UN AN DE LA ÎNFIINŢAREA CENTRULUI DE SOLUŢIONARE ALTERNATIVĂ A LITIGIILOR BANCARE Bătaia pentru postul consumatorilor în CSALB s-a reaprins

Scaunul rezervat unui reprezentant al consumatorilor în Consiliul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSLAB) pare să fie extrem de interesant, din moment ce, la peste un an de la înfiinţarea acestei structuri, Asociaţiile de consumatori continuă să întreţină dispute pe marginea persoanei care să fie desemnată pentru acest post.

Cel puţin la prima vedere, sunt două părţi care încearcă din răsputeri să-şi pună un om în CSALB, în funcţia de reprezentant al consumatorilor.

Cele două tabere sunt alcătuite din Asociaţia ProConsumatori, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), Parakletos, Confederaţia mişcării consumatoriste din România (CONROM) etc., pe de o parte şi din Federaţia Asociaţiilor pentru Consumatori, din care face parte şi InfoCons, pe de altă parte.

Şi în momentul înfiinţării CSALB a fost scandal pe subiect, în final fiind desemnat, de către Federaţia Asociaţiilor pentru Consumatori, Corneliu Vişoianu, acesta fiind contestat de reprezentanţii celeilalte părţi.

Vişoianu a fost retras, însă, recent, din această postură, scaunul rămânând din nou liber, fapt care a reaprins scâneia scandalului pe acest subiect.

Pentru ocuparea acestei funcţii, fiecare dintre cele două tabere au desemnat câte un reprezentant - CONROM l-a numit pe Costel Stanciu (care este preşedinte al Asociaţiei ProConsumatori), iar federaţia Asociaţiilor de Consumatori - pe Dan Docan.

Despre domnul Docan, informaţiile publice arată că a ocupat mai multe funcţii în administraţia publică din Capitală, în perioada dintre 2001 şi 2009 fiind director general la Imprimeria Naţională, iar în prezent ocupând postul de preşedinte al Asociaţiei Române pentru Combaterea Contrafacerilor.

După ce, joi, Alexandru Păunescu, preşedintele CSALB, a făcut apel la cele două părţi să se hotărască la un singur reprezentant, vineri, conducerea CSALB a trimis un comunicat prin care anunţa revocarea din funcţie a lui Corneliu Vişoianu, de către Asociaţia InfoCons şi Federaţiei Asociaţiilor de Consumatori, şi desemnarea celorlalţi doi reprezentanţi pentru scaunul rămas liber.

Comunicatul CSALB mai precizează: "Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar aşteaptă, însă, o singură propunere din partea asociaţiilor de consumatori din România, deoarece structura Colegiului de Coordonare prevede un singur loc destinat acestora. În consecinţă, până la numirea unui singur reprezentant al consumatorilor din România, locul rezervat acestor asociaţii în Colegiul de Coordonare rămâne vacant. CSALB îşi doreşte ca situaţia să fie clarificată urgent, solicitând şi implicarea ANPC în acest sens. Orice înlocuire care ar putea fi considerată/interpretată ca nerespectând prevederile legale poate prejudicia grav CSALB din perspectiva riscurilor reputaţionale. (...) Subliniem faptul că Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar nu este abilitat să se implice în procesul de desemnare a reprezentanţilor în Colegiul de Coordonare, nominalizarea fiind prerogativa exclusivă a entităţilor ce fac aceste nominalizări, conform prevederilor O.G. nr. 38/2015".

Alexandru Păunescu ne-a menţionat că "este o tristeţe faptul că societatea civilă nu este reprezentată în CSALB", iar conducerea instituţiei nu poate colabora cu consumatorii, pentru că aceştia nu au reprezentant: "Cele două părţi trebuie să se întâlnească şi să decidă. Am făcut apel la ANPC să-i cheme şi să ajungă la o concluzie, să se implice ca să fie ales unul din cei doi. Să medieze ANPC acest dialog. Nu are nimeni cum să aleagă în locul lor. Noi am avut două întâlniri în ultima perioadă, cu băncile şi cu presa, iar în maxim o lună intenţionăm să ne întâlnim şi cu consumatorii".

Paul Anghel, directorul executiv al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă a făcut eforturi uriaşe să-i pună faţă în faţă pe toţi cei care conduc organizaţiile de consumatori. Domnia sa ne-a declarat: "Pentru prima dată în istorie am reuşit să îi aducem la masă pe toţi reprezentanţii asociaţiilor de consumatori. Am făcut tot posibilul, de-a lungul vremii, să îi punem pe toţi la un loc. Este foarte bine că sunt două persoane desemnate, întrucât aşa CSALB este în măsură să aleagă. Noi, cel mult, putem să continuăm să îi aducem la întâlniri, dar legea spune că asociaţiile trebuie să-şi desemneze un reprezentant în această structură".

• Controverse puternice între organizaţiile de protecţie a consumatorilor

Preşedintele CSALB Alexandru Păunescu ar fi trebuit să convoace de urgenţă Colegiul şi să analizeze documentele transmise de cei doi reprezentanţi propuşi de asociaţiile de consumatori, pentru a aprecia şi a alege, pe criterii juridice, unul dintre aceştia, este de părere Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei ProConsumatori - unul dintre cei propuşi să facă parte din CSALB.

Domnia sa este de părere că, dacă CSALB nu va adopta nicio măsură în acest sens, atunci disputa va ajunge în sălile de judecată, iar consumatorii nu vor fi reprezentaţi în Consiliu.

"Între cele două structuri organizatorice care îi reprezintă pe consumatori s-a creat o dispută întreţinută şi de declaraţiile domnului Păunescu", ne-a mai spus domnul Stanciu.

Vasile Cazan, preşedintele CONROM, care l-a propus pe domnul Stanciu să-i reprezinte pe consumatori, a trimis scrisori ANPC şi BNR prin care a solicitat acestor instituţii să intervină şi să ia atitudine în problema descrisă mai sus.

Domnul Cazan spune, în scrisorile trimise ANPC şi BNR, că reprezentanţii structurilor pe care le reprezintă sunt nedumeriţi şi îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă "în spaţiul public".

"Trebuie menţionat că 95% dintre oameni nu ştiu de acest CSALB. Totodată, deşi găsim fluturaşi cu CSALB în toate băncile, nici cei de la ghişeele bancare nu ştiu ce este această structură", a ţinut să ne mai precizeze domnul Cazan.

La rândul său, Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, susţine că, de fapt, CSALB nu ar trebui să existe: "Această structură ar trebui desfiinţată, întrucât, conform legii, ea ar trebui să funcţioneze, asemeni celor din celelalte domenii (cu excepţia ASF şi ANRE), sub coordonarea ANPC. Am făcut o serie de demersuri ca să trecem această structură la ANPC, dar nu am reuşit. CSALB este o struţo-cămilă care arată neîncredere, fiind plătită de bănci şi neavând nici cine ştie ce rezultate. Finanţarea vine dintr-o zonă care oricum are probleme grave de imagine. Ce face cu atâţia bani? Solicităm ca CSALB să fie transparent şi să ne spună care sunt cheltuielile lui. Iniţial, l-am desemnat pe Corneliu Vişoianu să ne reprezinte în CSALB, dar în 22 iunie 2016 l-am retras tocmai pentru că acest Centru este o structură nefuncţională. El a participat în continuare la întâlnirile CSALB, dar nu mai avea mandat de la noi, pentru că nu-şi îndeplinise atribuţiunile".

În replică, domnul Păunescu susţine că Directiva europeană din domeniu stabileşte ca variante de finanţare trei alternative - de stat, mixtă şi privată. "Dacă ar fi fost un conflict de interese ca CSALB să fie finanţat de bănci, atunci directiva nu prevedea decât finanţare de la stat", ne-a mai spus Alexandru Păunescu.

CSALB conchide că activitatea sa nu va fi afectată de această situaţie, procedurile de soluţionare amiabilă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi desfăşurându-se normal, independent de componenţa Colegiului de Coordonare.

Comunicatul citat arată că membrii Colegiului de Coordonare al CSALB sunt desemnaţi de ANPC, ARB, BNR şi asociaţiile de consumatori. Membrul independent este ales de către cei patru membri desemnaţi. Mandatul fiecărui membru în Colegiul de Coordonare al CSALB este de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire o singură dată, iar preşedintele Colegiului de Coordonare este ales prin rotaţie, dintre cei cinci membri, având un mandat de un an.