LEGEA PARTENERIATULUI PUBLIC PRIVAT A FOST ADOPTATĂ: Oamenii de afaceri cer Guvernului să prezinte proiectele de investiţii

Relaţiile contractuale dintre agenţii economici privaţi şi autorităţile publice pentru proiectele de investiţii ale statului urmează să fie reglementate după ani buni de aşteptare din partea mediului de afaceri.

O lege a parteneriatului public privat (PPP) a fost adoptată, luni, de Parlament şi urmează să devină efectiv funcţională în următoarele 60 de zile după ce Unitatea Centrală pentru Reglementarea şi Coordonarea Parteneriatului Public Privat (n.r. unitate înfiinţată în cadrul Minis-terului Finanţelor Publice) va elabora normele metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.

Deputaţii au adoptat, aproape în unanimitate, Proiectul de lege 299/2010 privind parteneriatele încheiate între sectoarele public şi privat, după ce şi senatorii au procedat ca atare pe 5 mai.

Explicaţia pentru faptul că din cei 264 de parlamentari prezenţi la vot, doar unul a votat împotrivă şi doi s-au abţinut este că iniţiatorii proiectului de lege sunt membri ai tuturor partidelor parlamentare. Ceea ce denotă că lipsa reglementării PPP era o problemă sensibilă în condiţiile economice actuale.

• Ce presupune PPP

PPP este definit ca o colaborare între partenerii din domeniul public şi cel privat, care înfiinţează o entitate cu capital mixt având ca obiect de activitate executarea unor contracte de achiziţii publice sau a unor concesiuni.

Legea are ca scop, printre altele, iniţierea şi realizarea de proiecte pentru bunuri, lucrări şi servicii publice, asigurarea transparenţei parteneriatului, precum şi utilizarea mai eficientă a fondurilor publice sau private.

De asemenea, o altă prevedere cuprinsă în lege face referire la repartizarea riscului, care, conform iniţiatorilor, era suportat mai ales de către sectorul public.

Contribuţia din partea sectorului privat constă, pe lângă participarea la capital sau la alte active, şi în participarea activă la executarea sarcinilor atribuite entităţii cu capital mixt şi/sau la administrarea acestora.

Un exemplu care arată cât de necesară a fost reglementarea PPP este celebrul caz al autostrăzii Bucureşti-Braşov (primul proiect major de infrastructură în PPP) în care statul urma să plătească o sumă record pentru un kilometru de autostradă, care a eşuat lamentabil, şi în urma căruia noi toţi am rămas doar cu visul spulberat al unei autostrăzi spre munte.

• Oamenii de afaceri salută adoptarea legii

Oamenii de afaceri salută adoptarea legii, pe care o solicită de ani buni, însă, spun ei, acum este neceasar ca Guvernul să prezinte public proiectele de investiţii.

"Noi salutăm adoptarea unei legi a PPP, pe care am cerut-o cu insistenţă de atâta timp, dar acum Guvernul trebuie să prezinte lista cu proiecte de investiţii publice, pentru că altfel nu am făcut nimic", ne-a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Pârvan mai spune că ţara noastră, faţă de alte state membre ale UE, era deficitară la investiţiile prin PPP şi consideră că, în condiţiile economice actuale, reglementarea acestor proceduri era mai mult decât necesară.

"Acum urmează să vedem forma finală a legii şi normele metodologice", încheie secretarul general al AOAR.

La rândul său, Ioan Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903 consideră că reglementarea PPP, va fi un semnal bun pentru investitori şi că ar putea genera o creştere a investiţiilor în ţara nostră.

"Până în prezent, exista prezumţia de vinovăţie la orice parteneriat cu primăriile sau cu consiliile judeţene şi putea să se lăse cu DNA", ne-explicat Corâci unul dintre motivele care fac necesară reglementarea PPP.

Preşedintele UGIR 1903 salută şi înfiinţarea societăţilor mixte prin PPP, dar atrage atenţia: "Dacă o firmă privată pune bazele unei societăţi mixte cu o unitate a statului, spre exemplu o primărie, este necesar să dispară şi acea mică corupţie cu care ne confruntăm. Există riscul să ajugem la situaţii hilare, în care o primărie este asociată cu o firmă privată şi pune bazele unei societăţi mixte, iar un funcţionar din primărie cere şpagă pentru eliberarea unei autorizaţii de care are nevoie socitatea mixtă".

Nu în ultimul rând, Ioan Cezar Corâci mai consideră că ar fi necesară şi acordarea unor deduceri sau reduceri fiscale pentru entităţile mixte care urmează să fie înfiinţate.