Leonard Orban doreşte o implicare mai puternică a băncilor în proiectele cu fonduri europene

Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene, a declarat că doreşte ca băncile să se implice mai puternic în activitatea de implementare a proiectelor finanţate prin intermediul fondurilor europene. Cu prilejul unei mese rotunde pe care ministerul pe care îl conduce a organizat-o împreună cu reprezentanţi ai mediului bancar, domnia sa a precizat că se aşteaptă, din partea băncilor, la produse specifice de creditare care să vizeze acest domeniu. Astfel de instrumente financiare inovative ar trebui să ofere împrumuturi mai atractive pentru cofinanţarea proiectelor derulate cu fonduri europene, potrivit oficialului.

La nivelul Comisiei Europene (CE) urmează să fie oferite soluţii şi modele în privinţa europene, însă acestea vor viza exclusiv fondurile naţionale şi regionale, a declarat Leonard Orban. Domnia sa a precizat că, în perspectiva următoa-rei etape de programe financiară, 2007-2013, băncile ar putea să se acrediteze, în urma desfăşurării unor licitaţii, ca organisme intermediare private, ceea ce ar urma să reprezinte o revoluţie în ceea ce priveşte operarea cu fonduri europene.

Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a declarat că la nivelul asociaţiei există deja preocupări pentru ca sistemul bancar să se implice mai mult în gestionarea de fonduri europene. ARB are toată disponibilitatea pentru dialog şi cooperare în acest domeniu, inclusiv prin crearea unui set minimal de indicatori şi parametri comuni care să fie aplicaţi de către bănci în analiza solicitărilor de credite de cofinanţare, potrivit domniei sale. Aceşti indicatori sunt, însă, dificil de implementat la nivelul întregului sis-tem bancar, pentru că fiecare bancă încearcă să se plieze pe propriile norme de creditare, a precizat preşedintele ARB. "Nu ne putem duce la bănci să le spunem să ofere credite", a declarat domnia sa.

Radu Graţian Gheţea a remarcat că anumite bănci, precum "CEC Bank", instituţia de credit pe care o conduce, "Banca Comercială Română - BCR", "Banca Transilvania" şi "UniCredit Ţiriac", s-au detaşat prin interesul manifestat pentru cofinanţarea de proiecte europene. Numărul este restrâns, însă, pentru că nu toate băncile şi-au fixat în strategia proprie acest domeniu, a adăugat domnia sa.

"CEC Bank" are deja condiţii mai bune pentru creditele destinate cofinanţării de proiecte europene, precum dobânzi mai mici cu 0,5 puncte procentuale şi cerinţe mai reduse privind garantarea împrumuturilor faţă cele la alte tipuri de credite, a precizat Radu Graţian Gheţea.

Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţionale de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNCGIMM), consideră că băncile nu se vor implica mai activ în cofinanţarea proiectelor europene în cazul în care nu se vor găsi soluţii pentru reducerea costurilor. O astfel de reducere ar putea consta în micşorarea provizioanelor, măsură care ar trebui să fie discutată cu Banca Naţională a României (BNR), a precizat domnia sa.

IMM-urile din ţara noastră au beneficiat, până în prezent, de 3-4% din totalul fondurilor europene alocate în perioada de finanţare 2007-2013 ţării noastre, în timp ce media la nivel european este de 20%, a declarat preşedintele FNGCIMM.

Cătălina Meliţa, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE), singurul din cele şapte POS-uri care se adresează mediului de afaceri, a precizat că două din cele trei miliarde de euro aferente, în exerciţiul financiar 2007-2013, programului pe care îl administrează sunt destinate IMM-urilor.