Principalul instrument de creştere economică, în 2012, va fi reprezentat de îmbunătăţirea procesului de cheltuire a fondurilor comunitare, a declarat, ieri, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, în cadrul unui forum despre politica de coeziune.
Domnia sa a precizat că obiectivul nostru principal pentru anul viitor este cheltuirea unei sume minime de 6 miliarde euro, pentru derularea de proiecte finanţate din fondurile europene.
Potrivit oficialului, ţara noastră trebuie să fie foarte atentă, însă, la calitatea acestor proiecte: "Sunt state care au cheltuit toate fondurile alocate, şi chiar cu un grad ridicat de calitate şi care, acum se confruntă cu diverse probleme. Printre acestea se numără Irlanda şi Spania. Mulţi contestă faptul că politica de coeziune poate aduce un spor de competitivitate. Va trebui să demonstrăm că aceas-tă politică este eficientă. De aceea, trebuie să acordăm o atenţie deosebită stetlor dezvoltate şi celor mai puţin dezvoltate".
Bugetul alocat de Uniunea Europeană pentru exerciţiul 2014-2020 reprezintă o oportunitate majoră pentru România, în opinia domnului Orban, "poate chiar ultima de aceas-tă dimensiune, iar banii trebuie cheltuiţi cât mai mult şi cât mai bine". Domnia sa consideră că este momentul să orientăm banii europeni către acele proiecte benefice, nu pe principiul "primul venit, primul servit".
Elena Udrea, ministrul dezvoltării regionale şi turismului, este de părere că "trebuie să facem progrese notabile urgente", prin clarificarea şi ierarhizarea strategiilor, pregătirea coordonată a documentelor de planificare a următoarei perioade financiare, creşterea eficienţei instituţiilor implicate, stabilirea priorităţilor, precum şi prin monitorizarea implementării şi impactului politicilor şi proiectelor.
La nivelul UE, este importantă cooperarea transfrontalieră, atât între ţări, cât şi între regiuni, opinează Dirk Ahner, directorul general al DG Regio, în cadrul Comisiei Europene. Potrivit domniei sale, obiectivul final al UE este dezvoltarea, integrarea şi crearea de locuri de muncă în toată Uniunea. Un domeniu strategic pe care reprezentanţii UE îl au în vedere este cercetarea-dezvoltarea. În acest sens, ţinta propusă este creşterea cheltuielilor în domeniu până la 3% din PIB-ul Uniunii, în condiţiile în care, în 2009, acesta ajungea la doar 2% din PIB, în timp ce în SUA reprezenta 2,8%, iar în Japonia - 3,5%.
Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor, ar trebui restructurate priorităţile, printre acestea numărându-se sprijinirea IMM-urilor şi a forţei de muncă şi investiţiile în infrastructură. Creşterea eficienţei energetice este esenţială, în opinia domnului Ahner, care susţine că ţara noastră se află printre statele care se apropie de obiectivele UE. "Ar trebui create condiţiile necesare pentru toate regiunile, astfel încât acestea să se dezvolte în ritmul lor", a mai spus reprezentantul CE.
Reducerea ponderii persoanelor cu risc de sărăcie de la 23% din populaţia UE la 19%, dezvoltarea capacităţii instituţionale, înfiinţarea unor "regiuni de tranziţie" care vor beneficia de un ritm crescut de sprijin din partea UE, o atenţie mai mare pentru zonele cu probleme, dezvoltarea integrată, precum şi întărirea relaţiilor dintre zonele urbane şi cele rurale reprezintă alte obiective pe care Uniunea şi-a propus să le realizeze în Strategia UE 2020.