LIVIU VOINEA, GRUPUL DE ECONOMIE APLICATĂ: Scăderea CAS trebuie însoţită de creşterea salariului minim

• "Ar trebui înfiinţat un departament special în Ministerul Finanţelor, care să calculeze rata profitabilităţii investiţiilor"

• "Nu cred că este o întâmplare că ţările care au absorbit cel mai bine banii europeni în trecut, Spania, Irlanda, Grecia, Portugalia, au mari probleme de datorie publică în prezent"

• "În orice societate normală, statul trebuie să încaseze impozite mai mari de la cei bogaţi şi mai mici de la cei săraci. Asta se întâmplă în Germania, Marea Britanie, SUA"

Măsurile asumate de autorităţi în 2010, precum scăderea veniturilor bugetarilor sau majorarea TVA, nu pot fi asimilate unor reforme coerente, este de părere Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA). Au fost doar soluţii de moment, menite să aducă mai mulţi bani la buget, dar care au descurajat consumul, principala componentă a PIB-ului ţării noastre, cu o pondere de 60%. Analistul economic a precizat: "Probabil că am fi ieşit din recesiune anul trecut, în trimestrul al treilea, dacă autorităţile nu tăiau salariile bugetarilor, fapt care a antrenat scăderea substanţială a consumului. Să tai toate salariile uniform, cu acelaşi procent, nu este reformă, este o măsură disperată, care a adâncit recesiunea pe termen scurt. Poate că am fi avut un deficit un pic mai mare, dar şi creştere economică". Făcând referire la anunţul de creştere a salariilor bugetarilor, venit din partea autorităţilor, directorul GEA a afirmat: "2012 este an electoral. Memoria populară este scurtă, probabil că mulţi vor ţine minte că le-au crescut salariile în 2012, decât că li s-au tăiat în 2010".

Reprezentantul GEA consideră că scăderea CAS, anunţată recent de autorităţi, ar fi o măsură benefică, pentru că ar rezolva problema economiei subterane: "Principala povară fiscală pentu firme o reprezintă contribuţiile de asigurări sociale, pensii şi sănătate. Am făcut un calcul pe datele din 2010, din care a reieşit că reducerea CAS cu trei puncte procentuale ar crea aproximativ 100.000 de locuri noi de muncă, ceea ce ar compensa pierderea suferită iniţial de bugetul de stat, prin taxele şi impozitele colectate de la noii angajaţi".

Cu toate că Liviu Voinea îmbrăţişează măsura anunţată de autorităţi, el atrage atenţia că Guvernul nu face altceva decât să reducă CAS, după ce l-a majorat cu trei puncte procentuale, în 2009. În plus, momentul cel mai bun într-un ciclu economic pentru reducerea fiscalităţii este în timpul recesiunii, pentru a stimula economia, spune analistul, adăugând: "Dacă dăm crezare autorităţilor, că economia începe să-şi revină, reducerea CAS într-un astfel de moment nu este cea mai bună decizie. Fiscalitatea trebuie scăzută atunci când economia este jos. Or, la noi se întâmplă pe dos".

În opinia directorului GEA, autorităţile ar trebui să coreleze scăderea CAS cu majorarea salariului minim, pentru a stimula consumul şi angajarea în sistemul privat. Domnia sa a precizat: "Datele statistice arată că angajaţii la privat, plătiţi cu salariul minim, sunt de două ori mai numeroşi decât cei de la stat, plăţiţi tot cu salariul minim. Deci statul ar încasa mai mult din sectorul privat şi, în plus, ar stimula consumul, dacă ar majora salariul minim pe economie.

Anul trecut am calculat că scăderea CAS cu trei puncte procentuale ar fi integral compensată prin creşterea salariului minim de la 600 la 750 de lei, care ar aduce la bugetul de stat încasări din taxe şi impozite".

Cu riscul de a avea un deficit bugetar "ceva mai mare, pe un termen de 2, 3 ani", autorităţile ar trebui să se concentreze, în prezent, pe stimularea pieţei muncii, care va antrena în mod automat reducerera ulterioară a deficitului, prin taxele şi impozitele ce vor fi colectate la bugetul de stat, este de părere analistul economic.

Liviu Voinea a subliniat că, pe piaţa muncii, noi avem cea mai mică rată de ocupare din Uniunea Europeană, de 57%, din cauza muncii în străinătate şi la negru, "pentru că diferenţa dintre salariul minim şi ajutorul de şomaj este prea mică". În opinia sa, scăderea CAS şi majorarea salariului minim pe economie, împreună cu alte măsuri, ar aduce la lumină 1 milion de locuri de muncă, moment în care veniturile bugetare ar creşte considerabil: "Din ce în ce mai mulţi angajaţi vor plăti taxe şi impozite. Într-o astfel de situaţie, autorităţile ar putea chiar să ia în calcul reducerea taxelor şi impozitelor".

Liviu Voinea consideră o imprudenţă aderarea ţării noastre la pactul Euro plus, care prevede, printre altele, reducerera deficitului bugetar până la 3%, începând cu 2013: "Noi nu îndeplinim condiţiile pentru zona euro. Putem noi să avem aceeaşi politică bugetară ca Germania, care are autostrăzi şi noi nu avem? Eu cred că nu. Ar trebui să ni se permită un deficit mai mare pentru investiţiile cu randament economic şi utilitate socială. Nu pot să am, de mâine, aceeaşi politică bugetară ca şi Germania, pentru că, în acest caz, nu-i voi ajunge niciodată din urmă pe nemţi, nici măcar pe spanioli".

• "Fondurile europene trebuie orientate doar spre investiţiile rentabile"

Fondurile europene trebuie orientate doar spre investiţiile rentabile sau de utilitate socială, subliniază Liviu Voinea, adăugând : "Cofinanţarea din partea statului pentru proiectele care atrag fonduri europene poate fi o primă sursă pentru creşterea datoriei publice. Absorbţia 100% a fondurilor europene se poate traduce printr-o creştere a datoriei publice cu 15%, în medie. Nu cred că este o întâmplare că ţările care au absorbit cel mai bine banii europeni în trecut, Spania, Irlanda, Grecia, Portugalia, au mari probleme de datorie publică în prezent".

Analistul este de părere că, dacă un stat nu direcţionează fondurile europene spre proiectele rentabile, va ajunge nu doar în situaţia de a cofinanţa investiţii fără efect de multiplicare în economie, dar va trebui să folosească banii din buget sau să se împrumute pentru finanţarea altor proiecte, după epuizarea banilor europeni.

Liviu Voinea a precizat: "România a ajuns în situaţia de a se împrumuta pentru a face investiţii. Chiar preşedintele a spus că putem creşte deficitul, dacă banii merg spre investiţii. Eu spun că trebuie să facem alegeri bune, să ne întrebăm dacă o investiţie sau alta întoarce mai mulţi bani în economie. Cerinţa minimă pentru demararea unui proiect cu bani împrumutaţi ar fi ca randamentul investiţiei să fie mai mare decât rata dobânzii plătite pentru împrumutul destinat proiectului. În ţara noastră, nu cred că ia cineva în calcul acest aspect. Ar trebui înfiinţat un departament special în Ministerul Finanţelor, care să calculeze rata profitabilităţii investiţiilor".

• "Există o risipă prea mare la nivelul autorităţilor locale"

Autorităţile locale primesc un procent prea mare din TVA şi impozite, motiv pentru care ar trebui să se colecteze mai mult la centru, opinează Liviu Voinea: "Există o risipă prea mare la nivelul autorităţilor locale, care primesc 80% din taxele şi impozitele colectate, bani care se duc în proiecte cu randamente cel puţin îndoielnice. Investiţia într-un stadion uriaş, dacă se amortizează în 30 de ani. Cred că reformele ar fi trebuit orientate, mai degbrabă, spre aceste zone, şi mai puţin spre tăierea salariilor. Autorităţile au anunţat că vor creşte din nou salariile bugetarilor, fapt care demonstrează că măsura nu a fost sustenabilă, de durată. Asta pentru că o dată la 4 ani vin alegerile".

Directorul GEA este de părere că tăierea anumitor sporuri şi stimulente, în loc de ajustarea salariilor, ar fi fost suficientă. "Salariile profesorilor şi medicilor au fost reduse la jumătate, nu doar cu 25%, pentru că s-a aplicat legea salarizării unitare, care a anulat o serie de sporuri, precum cel de gardă sau de doctorat", a precizat directorul GEA. Domnia sa consideră că viziunea autorităţilor a fost extrem de îngustă, în încercarea de a redresa economia: "Indicat era să se ducă mai puţini bani spre achiziţiile publice, să fie finanţate doar investiţiile rentabile şi, în acelaşi timp, să fie majorate veniturile, pentru stimularea consumului. Eu cred că ne-am uitat prea puţin la cheltuielile pentru achiziţii publice, comparabile ca mărime cu cele pentru salarii".

• "Soluţii anti-criză: impozitarea progresivă, însoţită de o amplă politică de deductibilităţi, creşterea impozitului pe proprietate, majorarea salariului minim, reevaluarea redevenţelor statului, scăderea CAS"

Veniturile din impozitul pe proprietate la bugetul nostru de stat reprezintă doar 0,7% din PIB, în timp ce media europeană este de 3% din PIB, spune Liviu Voinea, adăugând: "Rezultă că este loc substanţial pentru creşterea impozitului pe proprietăţi. Este o anomalie să plăteşti de 6 ori mai puţin impozit pe un apartament decât pe un autoturism cu mult sub valoarea unei locuinţe".

O altă soluţie anti-criză în opinia analistului este creşterea anumitor impozite, precum impozitul pe avere şi cel pe venit, dar în mod diferenţiat: "În orice societate normală, statul trebuie să încaseze impozite mai mari de la cei bogaţi şi mai mici de la cei săraci. Asta se întâmplă în Germania, Marea Britanie, SUA".

În paralel, politicile economice ar trebui orientate spre creşterea veniturilor (pentru stimularea consumului), scăderea CAS şi reevaluarea redevenţelor încasate de stat, consideră Liviu Voinea. Domnia sa a precizat că ţara noastră încasează redevenţe de 10 ori mai mici decât media europeană, pentru acordarea dreptului de exploatare a resurselor naturale.