MARILEN PIRTEA, DEPUTAT PNL TIMIŞ: "Reforma educaţiei va implica o componentă majoră formată din managementul şi guvernanţa şcolară"

"Pachetul legislativ al reformei educaţiei, dezbătut în această perioadă, aduce o noutate importantă referitoare la managementul şi guvernanţa şcolară. În această materie a legii, merită discutată în primul rând includerea între funcţiile de conducere de la nivelul unei şcoli a postului de director administrativ, alături de clasicele poziţii de director şi director adjunct", arată deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea, preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.

"În cadrul unei şcoli, regăsim două tipuri majore de procese - procesul administrativ şi procesul de învăţământ. În prezent, în România, directorul şcolar trebuie să facă managementul direct al ambelor tipuri de procese. Spre exemplu, este chemat atât să gestioneze şi să asigure baza materială a şcolii, cât şi calitatea procesului de învăţământ, prin acţiuni de observare la clasă a instruirii şi oferire de feedback cadrelor didactice. Ambele procese sunt la fel de importante pentru o şcoală. Totuşi, peste trei decade de studii în educaţie au arătat că leadership-ul şcolar axat pe procesul de instruire din şcoală are o influenţă pozitivă semnificativă, de mărime medie, asupra performanţelor elevilor (vezi spre exemplu colecţia de meta-analize publicată de Hattie, 2009, 2012). În acest context, studiul TALIS 2018, publicat de OECD, evidenţiază faptul că, în numeroase state, directorilor li se cere să depăşească rolul tradiţional de administratori în favoarea asumării unei poziţii de conducere axate pe managementul curriculum-ului şi al instruirii (OECD, 2018). Din păcate tot acelaşi studiu OECD (2018, volumul I) ne arată că directorii raportează că doar o mică parte din timpul lor poate fi dedicat managementului instruirii, majoritatea timpului fiind alocat aspectelor administrative", subliniază deputatul PNL Timiş, Marilen Gabriel Pirtea, coordonator al Comisiei de Educaţie şi Cercetare a PNL.

"Ca răspuns la un asemenea context, în SUA, în anul 2002, a fost propus şi pilotat modelul School Administration Model, cunoscut sub denumirea de SAM. Modelul are trei variante şi în fiecare dintre acestea centrală este preluarea responsabilităţilor administrative de către o persoană dedicată, care să degreveze directorul general de implicarea directă în aspectele operaţionale ale administraţiei. Studiile iniţiale ale pilotării modelului au arătat că în şcolile în care s-a implementat modelul SAM, directorii au ajuns să dedice mai mult de 70% din timpul lor managementului procesului de instruire şi de gestionare a curricula (Shellinger, 2005). Includerea prin proiectul de Lege a învăţământului preuniversitar aflat în dezbatere publică a postului de director administrativ în organigrama şcolii este o decizie de tip SAM, care are toate premisele să crească eficienţa managementului şcolilor noastre, astfel încât să putem vedea în viitor atât şcoli mai bine dotate şi pregătite pentru procesul didactic, cât şi rezultate şcolare mai bune. Această poziţie de director administrativ este implementată şi în România de ceva timp la nivelul universitar, iar ca rector al Universităţii de Vest din Timişoara pot să-i confirm eficienţa şi, ca atare, necesitatea", conchide deputatul liberal Marilen Gabriel Pirtea.

"În calitate de preşedinte al Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, îi încurajez pe toţi cei interesaţi să ne transmită observaţii legate de pachetul legislativ pentru învăţământul preuniversitar, cât şi pentru cel legat de învăţământul superior. PNL a lansat, pentru un si mai mare ecart necesar pentru procesul dezbaterii, o platformă online, pentru comunicare interactivă, care se poate accesa la adresa Legile-educatiei.pnl.ro, un spaţiu de dialog despre viitorul educaţiei", arată preşedintele Comisiei de Educaţie şi Cercetare din PNL, deputatul Marilen Gabriel Pirtea.