MĂSURILE DE POLITICĂ FISCALĂ CONVENITE ÎN ACORDUL CU FMI Deficitul fiscal ar fi ajuns la 9% în 2009

Între 2005 si 2008, cheltuielile guvernamentale s-au dublat în termeni nominali, iar ponderea statului în activitatea economică a crescut de la 32% din PIB la 37%, conform analizelor ce au însoţit acordul cu FMI.

Fără o modificare de politică bugetară, deficitul fiscal al anului 2009 era prognozat să ajungă la aproape 9% din PIB, confirmă experţii FMI în cadrul analizei făcute pentru încheierea acordului stand-by.

În plus, "Cheltuielile publice excesive din ultimii ani şi actualul mediu de finanţare rigid nu lasă loc unor politici fiscale contra-ciclice," arată respectivii experţi economici.

Măsurile fiscale concentrate pe reducerea cheltuielilor şi pe generarea a 1,1% din PIB în 2009 au fost implementate ca precondiţie în cadrul programului. Se anticipează că aceste măsuri vor atenua deficitul la 4,6% din PIB în 2009, deficitul fis­cal structural diminuându-se cu aproape 3 puncte procentuale din PIB (de la 6,7% la 3,8% din PIB).

"Date fiind presiunile puternice pe partea de cheltuieli şi vulnerabilităţile încă mari, pentru restabilirea viabilităţii fiscale pe termen mediu sunt necesare ajustări fiscale suplimentare", consideră însă experţii FMI.

Autorităţile îşi propun ca eforturile suplimentare de ajustare din 2010 să aducă deficitul până la aproximativ 3,7 % din PIB în acel an, şi la sub 3% în 2011 pentru a îndeplini criteriul Maastricht referitor la deficit.

• Reguli mai stricte pentru bugetul general al statului

Pentru a realiza deficite bugetare mai mici, sustenabile, autorităţile şi-au asumat în cadrul acordului stand-by cu FMI realizarea unor reforme fiscale menite să limiteze principalele presiuni pe partea de cheltuieli şi să îmbunătăţească procesul bugetar.

O componentă cheie a acestor reforme va fi înaintarea la Parlament a proiectului de lege privind responsabilitatea fiscală (LRF) şi elaborarea unui plan de implementare. Aceste reforme legale şi procedurale ar trebui să ofere guvernului posibilitatea de a simplifica procesul bugetar, de a asigura disciplina în cadrul planificării bugetare şi de a garanta sustenabilitatea fiscală pe termen mediu.

Principalele caracteristici ale aces­tor reforme vor include: un cadru de elaborare mai bună a bugetelor multianuale; limite privind rectificările bugetare efectuate în cursul anului; reglementări fiscale privind cheltuielile, datoria publică şi deficitul primar; crearea unui consiliu fiscal independent şi un cadru de emisiune şi gestionare a garanţiilor şi a altor obligaţii colaterale.

Programul propune reforme în domeniul politicii fiscale şi de cheltuieli, în domeniul administraţiei fiscale şi în cel al supravegherii întreprinderilor publice.

Cu asistenţă tehnică de la Fond, Banca Mondială şi Comisia Europeană în 2009, autorităţile îşi propun să îmbunătăţească managementul financiar public, administraţia fiscală şi eficienţa cheltuielilor publice în cursul anului 2010.

Codul Fiscal mai aproape de reglementările UE, în 2010

"Autorităţile revizuiesc în prezent, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, pentru a armoniza aceste reglementări cu porcedurile şi regulamentele Comisiei Europene," arată experţii FMI.

Întreprinderile publice vor fi supravegheate mai strict pentru a controla mai bine cheltuielile şi a reduce subvenţiile.

Programul prevede aprobarea legii unitare de salarizare în sectorul public, pentru a crea o structură a salariilor mai echitabilă, mai simplă şi mai uşor de administrat. În prezent, multiplele sporuri reprezintă peste 50% din remuneraţia totală, iar salariile de bază aferente unor activităţi similare diferă mult de la minister la minister. Pentru a permite o restructurare progresivă şi pentru a proteja salariaţii cu salarii mici, perioada de introducere treptată va fi de până la 3 ani.

Pensiile vor fi indexate la preţurile de consum

Unul dintre riscurile cele mai mari pentru stabilitatea fiscală pe termen mediu este reprezentat de actualul sistem de pensii, care este de aşteptat să se confrunte cu deficite mari în anii următori. Proiecţiile curente prevăd un deficit al pensiilor de 2% din PIB în 2011, acesta ajungând la peste 6% din PIB până în anul 2050. Programul are în vedere reforme ale parametrilor de pensie, pentru a putea controla mai bine costurile sistemului, reforme ce vor reduce semnificativ acest deficit. Actualul sistem de pensii, ce indexează pensiile cu salariile, permite majorări discreţionare ale pensiilor, prevede o vârstă de pensionare redusă şi exclude anumite grupuri de angajaţi din sectorul public de la contribuţiile la pensii.

Legislaţia propusă prevede trecerea treptată la indexarea pensiilor cu preţurile de consum. Introducerea, treptat, de contribuţii pentru grupurile excluse şi ajustarea graduală a vârstei de pensionare va continua dincolo de graficul actual pentru a asigura o mai bună armonizare a vârstei de pensionare cu cea din economiile avansate. Va continua introducerea treptată a celui de-al doilea pilon de pensii, cu majorările de contribuţii programate.

Guvernul este decis să amortizeze efectele ajustării fiscale şi ale reformelor bugetare prin majorarea cheltuielilor cu protecţia socială şi prin protejarea cheltuielilor de capital. În program sunt prevăzute cheltuieli suplimentare cu protectia socială de 250 milioane lei în 2009 şi de 500 milioane lei în 2010, pentru a contribui la protejarea grupurilor celor mai vulnerabile, şi în mod special pentru a extinde schema de venit minim garantat.

Autorităţile acordă prioritate de asemenea şi menţinerii cheltuielilor de capital cofinanţate din fonduri UE, pentru a asigura un potenţial de creştere mai puternic pe termen mediu.