Mediul online în zgardă: Directiva copyright

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să transpună în legislaţiile naţionale Directiva privind protecţia drepturilor de autor, adoptată de Parlamentul european la finalul lunii martie. Oficialii UE, pornind de la preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi terminând cu raportorii Parlamentului European susţin că directiva privind drepturile de autor în mediul digital este menită să garanteze acurateţea informaţiei în domeniul mass-media, în cel audio-vizual, în privinţa operelor şi lucrărilor cu caracter ştiinţific şi să stabilească obligaţii destul de clare pentru platformele online cu privire la plata drepturilor de autor.

Noul cadru legislativ, aprobat după negocieri de aproape trei ani cu Comisia Europeană şi cu Consiliul Uniunii Europene, este unul general, statele membre urmând să aibă un rol decisiv în modul de implementare a noilor norme şi în realizarea cadrului legislativ naţional prin care vor stabili drepturile şi obligaţiile din mediul online, precum şi sancţiunile aplicabile pentru încâlcarea anumitor reguli.

Prin directivă, oficialii europeni sus­ţin că au introdus un nou drept conex pentru editorii de presă, similar cu dreptul care există deja în legislaţia UE pentru producătorii de film, producătorii de înregistrări sonore (fonograme) şi alţi actori din indus­triile creative, cum ar fi radiodifuzorii.

Noul drept recunoaşte rolul important exercitat de editorii de presă în investiţiile în conţinutul jurnalistic de calitate şi în crearea de astfel de conţinut, care este esenţial pentru accesul cetăţenilor la cunoştinţe în societăţile democratice. Conform normelor stabilite în directiva europeană, editorii de presă vor fi recunoscuţi juridic pentru prima dată ca titulari de drepturi în mediul online şi se vor afla într-o poziţie mai bună atunci când vor negocia cu serviciile online care utilizează sau oferă acces la conţinutul lor. Editorii vor putea autoriza sau interzice utilizarea online, de către platforme, a publicaţiilor lor de presă. Aceştia vor fi liberi să stabilească condiţiile în care va fi autorizată utilizarea conţinutului lor: ei pot acorda această autorizaţie cu titlu gratuit sau în schimbul unei remuneraţii, în conformitate cu propriile modele de afaceri.

• Remunerare adecvată pentru jurnalişti

De asemenea, directiva prevede o obligaţie de transparenţă a editorilor care trebuie să comunice autorilor profiturile pe care le realizează cu operele lor în domeniul online. Se instituie, astfel, un mecanism care permite autorilor să obţină o cotă echitabilă atunci când îşi negociază remuneraţia cu editorii.

Mai mult, pentru a garanta că jurnaliştii vor beneficia, la rândul lor, din punct de vedere economic de dreptul editorilor de presă, directiva prevede că aceştia ar trebui să primească o cotă-parte adecvată din veniturile generate de utilizarea online a publicaţiilor de presă. Directiva garantează că fiecare jurnalist va beneficia de o protecţie sporită în întreaga UE. În plus, jurnaliştii vor fi protejaţi de principiul remunerării adecvate şi proporţionale, precum şi de alte norme care protejează creatorii individuali; ei vor primi în special informaţii periodice privind exploatarea articolelor lor de presă (obligaţiile de transparenţă) şi vor avea dreptul la o cotă-parte suplimentară din câştiguri în cazul în care articolele lor au înregistrat un succes neaşteptat, adică dacă numărul de vizualizări ale articolelor respective vor fi considerabile. Practic, se vor aplica normele similare existente cu privire la materialele audio-video încărcate pe Youtube şi pe alte platforme online similare, care îi plătesc consistent pe autori în funcţie de numărul de vizualizări ale videoclipurilor respective.

Jurnaliştii din mediul online, în afara sumelor pe care le primesc de la donatori prin aplicaţii de tip Patreon, vor fi plătiţi şi de platformele online pe care îşi încarcă materialele audio-video, pa baza unor contracte pe care platformele respective vor fi obligate să le încheie cu autorii postărilor.

Drepturile prevăzute expiră după doi ani de la publicarea în mediul online a materialului de presă.

Respectivul termen se calculează începând de la data de 1 ianuarie a anului care urmează datei în care respectivul material de presă a fost publicat în mediul online.

• Cenzura impusă platformelor online

Deşi se spune că directiva privind drepturile de autor nu limitează libertatea online şi nici nu are ca obiect utilizatorii şi comportamentul acestora în mediul online ori posibilitatea lor de a încărca sau a partaja conţinut, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Deţinătorii platformelor digitale vor răspunde pentru conţinutul urcat în mediul online de către utilizatorii acestor platforme, în cazul în care conţinutul respectiv încalcă drepturile de autor. Ceea ce înseamnă că administratorii platformelor digitale vor fi nevoiţi să cenzureze materialele preluate de către utilizatori din alte surse - unde sunt protejate de drepturi de autor - şi postate pe platformele respective.

În ciuda dispoziţiilor clare din directiva europeană, oficialii de la Bruxelles susţin că noile norme privind utilizarea online a publicaţiilor de presă se vor aplica numai serviciilor comerciale, cum ar fi agregatorii de ştiri, nu şi utilizatorilor. Aceasta înseamnă că utilizatorii de internet vor avea în continuare posibilitatea să partajeze astfel de conţinut pe platformele de comunicare socială şi să trimită linkuri către ziarele online. Prin urmare, modul în care utilizatorii de internet partajează publicaţii de presă nu va suferi nicio schimbare. Conform directivei, utilizatorii au dreptul să încărce şi să pună la dispoziţie conţinuturi generate de ei în scopuri specifice precum citarea, critica, recenzia, realizarea de caricaturi, parodieri sau pastişe.

Distribuirea de fragmente scurte din articolele de presă este scoasă de sub incidenţa acestei directive şi poate continua exact ca înainte. Cu toate acestea, directiva conţine şi dispoziţii pentru a împiedica agregatoarele de ştiri să abuzeze de acest drept. Prin urmare, fragmentul de articol poate continua să apară într-o postare pe Google News, de exemplu, sau când un articol este distribuit pe Facebook, cu condiţia să fie "foarte scurt". Din păcate, în directivă nu este stabilit cât de scurt trebuie să fie fragmentul res­pectiv, ceea ce înseamnă că definirea acestei sintagme este lăsată în sarcina fiecărui stat membru, ceea ce ar putea duce la stabilirea unor norme abuzive în legislaţia naţională de implementare.

Companiile din mediul online sus­ţin că această abordare îngustă va crea incertitudine şi, din nou, poate face serviciile online să restricţioneze cât mai mult informaţiile provenind de la presă pe care să le afişeze către consumatori. Conform celor de la Google, reducerea lungimii fragmentelor va împiedica consumatorii să descopere conţinutul ştirilor şi va reduce traficul general pe care îl obţin editorii de ştiri, după cum arată unul dintre experimentele recente pe motorul de căutare.

Un punct pozitiv este faptul că încărcarea operelor protejate pentru citare, critici, revizuiri, caricaturi, parodii sau pastişe este protejată mai mult, asigurându-se că meme-urile şi GIF-urile vor continua să fie disponibile şi distribuite pe platformele online.

• Contracte de licenţă privind drepturile de autor

Directiva nu va crea nicio taxă pe hyperlinkuri. Actele de introducere de hyperlinkuri sunt excluse în mod explicit din domeniul de aplicare al noii directive, ceea ce înseamnă că orice utilizator va avea în continuare libertatea de a trimite linkuri către orice site web, inclusiv către cele ale ziarelor online. De fapt, conform noilor norme privind drepturile de autor, aceste platforme online vor trebui să încheie contracte de licenţă cu titularii de drepturi pentru utilizarea conţinutului protejat prin drepturi de autor. În cazul în care nu se încheie un contract de licenţă (de exemplu, din cauză că titularii de drepturi nu doresc acest lucru), platformele online vor fi obligate să depună toate eforturile ca să asigure indisponibilitatea conţinutului pentru care titularii de drepturi nu şi-au dat autorizaţia şi au furnizat platformelor informaţiile relevante şi necesare. În plus, la primirea unei notificări din partea titularilor de drepturi, platformele vor trebui să elimine de pe site-urile lor conţinutul neautorizat în cauză. Directiva interzice în mod explicit statelor membre să impună platformelor online o obligaţie generală de monitorizare a conţinutului încărcat de utilizatori.

În ultimul rând, pentru a nu da naştere unor complicaţii excesive pentru platformele mici şi cele recent create, noua Directivă privind drepturile de autor prevede un regim specific pentru startup­uri şi întreprinderile mai mici, cărora li se vor aplica norme mai puţin împovărătoare. Aceste startup-uri sunt definite prin următoarele limite: funcţionează de mai puţin de 3 ani pe piaţă; au o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane euro; numărul lor mediu de vizitatori unici pe lună nu depăşeşte 5 milioane, calculat pe baza anului calendaristic precedent.

• Marile companii, nemulţumite de prevederile noii directive

Înainte de votul din Parlamentul European, zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, au protestat la Berlin, Munchen şi în alte oraşe germane, împotriva reformei legii copy­right-ului. Critica protestatarilor a privit Articolul 13 din directiva europeană, care stipulează mai multe obligaţii privitoare la protecţia drepturilor de autor, ale platformelor care difuzează conţinut textual, sonor sau vizual. Textul respectiv prevede că platforme precum Youtube vor fi în viitor răspunzătoare pentru violări ale legii drepturilor de autor - cel puţin dacă nu au depus cel mai mare efort posibil, pentru a obţine o licenţă de difuzare a conţinutului vizat. Aceste platforme ar trebui să verifice, dacă la încărcare e vorba de materiale protejate prin drepturi de autor. Criticii reformei se tem că acest lucru este posibil numai prin activarea de filtre automate, ceea ce ar putea însemna cenzură.

De asemenea, în articolul 11 al directivei sunt prevăzute drepturi de autor auxiliare pentru editorii de presă. Potrivit acestei prevederi, motoarele de căutare de ştiri, cum ar fi Google News, vor fi în situaţia să plătească în viitor bani editorilor, pentru afişarea decupajelor din articolele de presă, pe site-ul propriu.

De aceea, Google a criticat şi ultima formă a textului adoptat de Parlamentul European. Google Europa a atras atenţia că noua directivă ameninţă publicaţiile online mici, care au un trafic bazat mai ales pe motoarele de căutare şi pe reţelele sociale.

Kent Walker, vicepreşedinte senior pentru Afaceri globale al Google, a scris pe blogul companiei, în 4 martie 2019: "După ce am studiat textul final, suntem de acord că directiva nu ar ajuta, ci mai degrabă va împiedica economia creativă şi digitală a Europei".

Google mai susţine că directiva europeană va conduce la incertitudine legală şi va lovi economiile digitale şi creative ale Europei. Angajaţii gigantului din mediul online susţin că ei doresc să colaboreze în continuare cu decidenţii, publicaţiile, creatorii şi deţinătorii de drepturi de autor, pe măsură ce statele membre vor trece la implementarea acestor noi reguli, pentru identificarea unor soluţii optime în legile naţionale care vor implementa directiva copyright.