Mentalitatea şi neîncrederea populaţiei: două piedici în calea pensiilor private

Funcţionalitatea sistemului privat de pensii în ţara noastră depinde în mare măsură de schimbarea mentalităţii contribuabililor, a remarcat ieri ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, în cadrul unui seminar cu tema "Piaţa asigurărilor şi a pensiilor private în 2007".

Este important "ca psihologia să se schimbe", a mai spus ministrul Vlădescu şi ca "cetăţeanul român să înţeleagă că este primul responsabil de soarta lui însuşi", deşi "această transformare psihologică este problematică şi grea".

Ministrul Finanţelor Publice a recunoscut că există, în ţara noastră, şi foarte multă neîncredere faţă de sistemele private de pensii, efect în mare măsură al eşecului unor fonduri mutuale de investiţii. Domnia sa consideră că "sistemul public de pensii este funcţional în nişte limite care nu satisfac pe nimeni, deoarece se bazează pe o economie care moşteneşte ineficienţa şi pierderile de patruzeci de ani încoace".

Sistemul public de pensii presupune un transfer bugetar din partea unor contribuabili către alţii, transfer destul de ineficient în România la ora actuală, a mai apreciat Sebastian Vlădescu.

• Varujan Vosganian: "Fondurile private sunt singura soluţie reală la problema pensiilor"

Pensiile private ar elimina populismul şi sindromul tergiversării din mesajul politic, susţine Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci din Senat. Domnia sa este de părere că "pensiile private dau o soluţie clară problemei pensiilor", deoarece constituie singura metodă reală de a creşte aceste venituri.

Ba mai mult chiar, în opinia domnului Vosganian, pensiile private ar reuşi "un miracol", acela de a îmbina protecţia socială cu economia de piaţă. Astfel, "pensia constituie un dividend al fondului privat, iar pensionarul, un investitor al economiei româneşti".

Un avantaj politic al implementării sistemului privat de pensii, subliniat de Sebastian Vlădescu, este acela că se elimină riscul ca "pensionarii săraci să devină o unealtă politică". Fondurile private de pensii ar asigura, în opinia ministrului, o presiune politică mai mică şi deci "un vot mai scump".

Sebastian Vlădescu a spus că ceea ce a împiedicat, până în prezent, aceste sisteme private de pensii, au fost "intenţiile politice de a controla mase cât mai mari şi cât mai sărace".

• CNPAS susţine că poate evita orice incongruenţă în implementarea acestui sistem

În acest moment au fost găsite toate soluţiile pentru a evita orice incongruenţă în implementarea acestui sistem, a declarat ieri Mihai Şteian, preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS).

Domnul Şteian a spus că întârzierea implementării sistemelor private de pensii înseamnă "să privăm generaţii întregi de oameni de aceste sisteme şi să le condamnăm să fie o masă de manevră politică". Domnia sa susţine că este necesară "ruperea sistemelor de pensii din nişte legături care le fac ineficiente". Acestea sunt: legătura politică, valenţele demografice şi legătura economică.

• Piaţa fondurilor private de pensii din ţara noastră va atinge 40 de milioane de euro în 2007, potrivit estimărilor "optimiste" ale "Certinvest"

Societatea de administrare a investiţiilor "Certinvest", îşi declară previziunile "optimiste" în privinţa pieţei fondurilor de pensii private. "Certinvest" a administrat şi "Credit Fond" (căzut în primăvara anului 1996 alături de FMOA, al lui SAFI Invest şi FRI al "Dacia Felix").

Potrivit reprezentanţilor "Certinvest", anul viitor, fondurile private de pensii ar putea atinge suma de 40 de milioane de euro, evoluând până la 1,25 de miliarde în 2011.

Dacă anul viitor vor fi 250.000 de participanţi, cu o contribuţie de câte 200 de euro, numărul acestora va creşte, potrivit "Certinvest", până la 1,25 milioane în 2011, cu o contribuţie de 400 de euro fiecare.

Capitalizarea bursieră redusă a Bursei de Valori Bucureşti în raport cu activele totale ale fondurilor de pensii ar fi o falsă problemă, în opinia reprezentanţilor societăţii de investiţii. O alternativă o constituie plasamentele externe pe pieţele emergente. Dacă ţara noastră are o capitalizare bursieră de 6 miliarde de euro, Polonia are 91,3 miliarde, Cehia 31,4 miliarde şi Ungaria 26,1 miliarde de euro.

Şi previziunile BCR în privinţa fondurilor private de pensii sunt optimiste. Preşedintele diviziei "Asigurări de Viaţă", Florina Vizinteanu, consideră că această industrie care "denotă apetitul clienţilor de a acumula", este "un promotor al industriei de pensii private".

Doamna Vizinteanu a amintit că piaţa asigurărilor de viaţă a înregistrat o creştere constantă între 27 şi 30% pe an, fenomen care, crede domnia sa, răspunde "nevoii clienţilor de a acumula astăzi pentru mai târziu".