English
Trei noi programe prin care ţara noastră va atrage granturi SEE şi norvegiene au fost semnate, ieri, de către ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Potrivit unui comunicat remis redacţiei, cele trei programe sunt "Biodiversitate şi Serviciile Ecosistemelor", "Reducerea Substanţelor Periculoase" şi "Iniţiative în Sănătatea Publică" şi au o valoare cumulată de peste 33 milioane de euro.
Prin programul "Biodiversitate şi Serviciile Ecosistemelor" sunt alocate ţării noastre fonduri nerambursabile în valoare de 15 milioane de euro, menţionează Ministerul Fondurilor Europene (MFE). Finanţările vor fi utilizate pentru implementarea de proiecte dedicate obiectivului general de oprire a pierderii biodiversităţii în România.
În acelaşi timp, programul "Reducerea Substanţelor Periculoase" beneficiază de granturi în valoare de zece milioane de euro destinate finanţării de proiecte care vizează prevenirea efectelor adverse ale substanţelor şi deşeurilor chimice periculoase asupra mediului, potrivit sursei citate. Aceste două programe vor fi implementate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, care va lansa în perioada următoare cererile de aplicaţii dedicate organizaţiilor non-guvernamentale, respectiv instituţiilor publice din domeniu.
Conform comunicatului, programul "Iniţiative în Sănătatea Publică", gestionat de Ministerul Sănătăţii, are o alocare iniţială de peste opt milioane de euro, care urmează să fie suplimentată în perioada imediat următoare cu circa 13 milioane de euro. Acest program, dedicat obiectivului general de îmbunătăţire a sănătăţii publice şi reducere a inegalităţilor în sănătate, va sprijini proiecte în domenii precum: prevenirea şi controlul unor boli transmisibile, îmbunătăţirea controlului tuberculozei, mediatori în domeniul sănătăţii publice, prevenirea bolilor netransmisibile legate de stilul de viaţă etc. Programul va aborda şi nevoile specifice ale grupurilor minoritare, cu o atenţie specială asupra situaţiei romilor.
MFE menţionează că, până în prezent, au fost semnate 20 din cele 21 programe prin care România beneficiază de granturi SEE şi norvegiene. Valoarea finanţărilor nerambursabile alocate României în perioada 2009-2014 este de aproximativ 306 milioane de euro. Aceste granturi vor susţine implementarea de proiecte în domenii precum justiţie şi afaceri interne, protecţia mediului, cercetare, sănătate, cultură, societate civilă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale pentru populaţia romă.
Prin Acordul pentru Spaţiul Economic European (SEE), trei dintre ţările AELS (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) fac parte din piaţa internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi economică prin intermediul granturilor SEE şi norvegiene, de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul şi sudul Uniunii Europene. Norvegia este principalul stat donator, contribuind cu 97% din totalul finanţărilor. Obiectivele majore ale granturilor SEE şi norvegiene sunt reducerea disparităţilor sociale şi economice în Spaţiul Economic European, respectiv întărirea relaţiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele beneficiare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Liviu Tudor Bancorex- conduce Clubul de la Roma
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 04.03.2014, 11:44)
Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. REGELE IMOBILIARELOR,Magnatul din Real Estate, Guru financiar Liviu Tudor, a fost scos în faţă, în 1996, de cunoscutul Grup de la Bacău, coordonat de Viorel Hrebenciuc şi Corneliu Iacubov, pentru a pune temelia Băncii Comerciale Unirea (BCU). Scopul a fost unul singur: spălarea banilor şi obţinerea unor profituri ilicite uriaşe. Modul de acţiune al celor care deţin sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost scos la iveală de “Evz” şi este specific crimei organizate: “Dacă nu-ţi vei ţine gura, ai grijă că există gloanţe calde şi gloanţe reci. Nu ţi-am spus că nu mi-e frică de nimeni în ţara asta, ca am bani să cumpăr pe oricine?”, îşi ameninţa Liviu Tudor asociatul.
Falimentul de la Banca Unirea
În anul 1996, prin subscripţie publică, se înfiinţa Banca Comercială Unirea, având la bază Grupul de la Bacău, aflat sub oblăduirea lui Viorel Hrebenciuc şi a lui Corneliu Iacobov. Aceiaşi Tudor şi Iacob controlau 49,77% din capitalul social, ceilalţi asociaţi importanţi fiind Societatea de Investiţii Financiare II Moldova (condusă de Corneliu Iacobov), cu 24,65% din acţiuni şi CNSLR “Frăţia”, cu 12% din acţiuni. Restul era deţinut de unele persoane fizice printre care se număra şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu. În scurt timp, prin multiple manevre de culise, fondurile instituţiei financiare au fost plimbate dintr-un cont într-altul, până când Banca Populară Română a ajuns acţionar majoritar, iar director al Băncii Unirea a devenit Emil Botea.
Totul a mers bine până când Banca Naţională a României a făcut un control la Unirea, pentru a descurca iţele unei aşa-zise majorări de capital cu 50 de miliarde de lei. Aşa s-a ajuns la concluzia că respectiva majorare a fost făcută din bani publici, iar 33 de miliarde de lei au ajuns în conturile unor firme dubioase şi ale unor persoane fizice, în fruntea acestora aflându-se Liviu Tudor. În plus, Banca Unirea a ajuns acţionar majoritar la DIGICOM SA, firma aceluiaţi Liviu Tudor.
Spălare de bani şi falimentarea premeditată a unei bănci
Revenind la activitatea de început a Băncii Unirea, vom scoate în evidenţă modul în care s-au plimbat banii dintr-un cont într-altul, pentru a fi spălaţi. În calitate de împuternicit, Liviu Tudor reprezenta “toate interesele legate de acţiunile pe care SC BEST OIL SRL le deţine în cadrul Băncii Unirea SA (în curs de constituire)”. Astfel, BEST OIL vărsa prin intermediul Bancorex suma de 295 de milioane de lei, către Banca Unirea SA, la 16.07.1996. Alţi 606 milioane de lei ajung de la Banca Agricolă la Unirea, în aceeaşi lună, precum şi alte sume virate prin intermediul Băncii Columna ori a Băncii Internaţionale a Religiilor. De menţionat că atât Banca Agricola, Columna, Bancorex cât şi BIR au ajuns între timp în stare de faliment. Desigur, aceeaşi soarta a avut-o şi Banca Unirea, care a fost cumpărată în ultimul moment de nişte ruşi. Ultimul director al Băncii Unirea, Emil Botea, a declarat în mai multe rânduri că unul dintre cei care conduc Nova Bank, şi anume preşedintele Alexei Voskoboy, ar fi avut o poziţie oficială în KGB. Ruşii de la Nova Bank, cumpărătorii Bancii Unirea, n-au comentat în niciun fel această informaţie. Cert este că, totuşi, BNR a instituit la Unirea un regim de decontare specială, care a durat un an şi patru luni. După această perioadă, la 22 august anul trecut, Băncii Unirea i s-a retras licenţa de funcţionare.
Alte sume importante de bani au fost scoase din Banca Unirea prin contracte de prestări servicii deosebit de avantajoase pentru furnizori. Unul dintre acestea se referă la livrarea către banca a şase echipamente de comunicaţii prin satelit VSAT şi a tot atâtea “licenţe software terminal şi 1 licenţă software HUB TCP-IP”. Cum era de presupus, beneficiara contractului n-a fost alta decât SC DIGICOM SA, firma controlată de acelaşi Liviu Tudor. Valoarea iniţială a contractului s-a ridicat la suma de 206.500 USD.
Ulei din Rezervele de stat
Fără a se implica aparent în politică, Liviu Tudor controlează direct sau prin interpuşi mai multe societăţi comerciale, printre care se numără: IIRUC SA, PREFABRICATE VEST SA, VESTCO INDUSTRIES SA, DIGICOM SA, IIRUC – DIGICOM GRUP SA, ID HOLDING SRL, IIRUC SERVICE SA, CONCORDIA ALIMENTARA 4 SA, ID REAL ESTATE SA, IIRUC TRADE SA, DIGINET SA şi altele. Până nu demult a deţinut şi fabrica de ulei Muntenia, pe care a falimentat-o începând cu finele anului 2002, la sfatul unor prieteni apropiaţi din Guvern. Printre aceştia se numără Viorel Hrebenciuc şi Şerban Mihăilescu. Cu cel din urmă a pus chiar la cale vânzarea către pensionari de ulei, orez şi zahăr – câte două kilograme de fiecare – în sistem “economat”, adică la preţ de fabrică. Numai că uleiul provenea de la Rezervele de stat (1.400 de tone). Pentru a nu se declansa un scandal de proporţii, fabrica Muntenia a fost devalizată, după care s-a declanşat procedura falimentului.