Minister impotent, spitale militarizate

Ministerul Sănătăţii îşi recunoaşte neputinţa. Ministrul de resort, Nelu Tătaru, a anunţat, ieri, militarizarea spitalului din Deva, din cauza managementului defectuos care a dus la infectarea cu Sars-Cov-2 a unor cadre medicale şi a pacienţilor. Este al doilea spital militarizat, după ce, în urmă cu o săptămână, aceeaşi procedură a fost aplicată Spitalului Judeţean Sfântul Ioan cel Nou din Suceava.

Asistăm la o contradicţie între termeni, dacă luăm în calcul natura contractului de management. Conform definiţiei juridice, contractul de management este un contract civil. Acum asistăm la instaurarea unui management militarizat al spitalelor din Suceava şi Deva, ceea ce denaturează elementele esenţiale ale existenţei unui astfel de contract.

Conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, a militariza înseamnă a subordona întreprinderi, teritorii, etc., unui regim militar sau unor scopuri militare; a organiza milităreşte; a introduce formele şi metodele organizării militare (într-un sector sau în întregul domeniu al vieţii sociale). Ceea ce este mai greu în cazul unor instituţii care funcţionează după reguli democratice, civile, aşa cum este cazul spitalelor.

În legătură cu spitalul din Deva, Nelu Tătaru,ministrul Sănătăţii a spus că acesta va fi condus de medici militari pentru o perioadă de 3-4 săptămâni. Ministrul de resort a precizat că tot personalul spitalului va fi testat pentru coronavirus, iar cei care vor lucra în continuare în unitatea medicală vor fi cazaţi la hotel şi nu vor mai putea să meargă acasă de la serviciu. Ministrul Sănătăţii a spus: "Vom testa tot ce înseamnă personal medical, cei valizi vor  efectua activitatea medicală în măsura în care vor accepta acest lucru, dar într-un regim de semi- instituţionalizare. Cei care vor lucra în spital vor merge în hoteluri, vor reveni a doua zi dimineaţa să facă munca pentru care sunt pregătiţi. Cei care  nu vor accepta, nu ne putem permite să îi reintroducem în spital, venind din oraş, acelaşi virus. În condiţiile în care avem personal medical care a fost pozitiv şi a fost testat şi prima şi a doua oară negativ, va putea veni la serviciu şi de la domiciliu, având în vedere că ei au imunitatea făcută şi nu mai pot transmite".

Nelu Tătaru a arătat că, în cazul Deva, nu au fost respectate procedurile intraspitaliceşti: "Am avut un management care nu a  făcut faţă şi lipsa de autoritate a făcut ca să avem parte de demisii. În acest moment, am instalat manager şi director medical medici militari. La Spitalul din Deva în acest moment nu există circuite, iar dacă există nu sunt respectate. Avem o muncă ce trebuie să înceapă cu personalul medical, care este infectat, care dacă a fost infectat este în acest moment negativ şi poate continua munca, care nu a fost testat în ce stare este, va fi testat. Trebuie să vedem ce este cu personalul care se află în autoizolare, autoizolare pe care fiecare şi-a luat-o cum a crezut, neexistând o anchetă epidemiologică făcută de DSP în care putem spune câţi doctori sunt infectaţi sau asistenţi".

Întrebat dacă direcţia de sănătate publică nu şi-a făcut treaba, ministrul a replicat: "Nu pot să spun că cineva şi-a făcut treaba. Altfel, nu eram eu aici".

Spitalul judeţean din Deva este într-o situaţie critică, după ce a fost pus în carantină la sfârşitul lunii martie, pentru că mai mulţi medici şi pacienţi au fost depistaţi cu coronavirus. Sindicatul personalului medical a reclamat abuzuri şi "muncă până la epuizare", într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătăţii, iar managerul interimar, numit în urmă cu o săptămână, a demisionat. 

Medicii de la Deva acuză o serie de bâlbe care au dus la infectarea consecutivă a mai multor cadre medicale. Aceasta a determinat apoi instituirea unei carantine, despre care cadrele medicale susţin că, în realitatea, aceasta a fost de fapt un mod de a institui munca forţată a lor, fără protecţia necesară anti-Covid 19. Cadrele medicale au fost închise mai multe zile în spitalul din Deva, fără a li se respecta dreptul de odihnă în afara unităţii medicale.

Măsurile de carantină forţată au fost instituite în data de 29 martie, iar la un moment dat erau aproximativ 100 de cadre medicale cantonate în spital. O parte au devenit pozitive la coronavirus între timp şi au trecut pe post de pacienţi, fiind înlocuite de cadre medicale aduse din afară, care urmează să facă şi ele un astfel de stagiu de 14 zile.

Spitalul Judeţean din Deva este al doilea care a trecut sub conducere militară, după cel din Suceava, unde situaţiaq este dramatică. Din cele peste 1430 de persoane din Suceava testate pozitiv în privinţa Covid-19, aproape 400 sunt cadre medicale şi auxiliare din Spitalul Judeţean de Urgenţă, ceea ce înseamnă un pic peste 30% din totalul angajaţilor instituţiei respective.

Amintim că, din cauza numărului mare de decese şi infectări cu Covid-19, municipiul Suceava şi opt comune limitrofe au intrat în carantină, la începutul săptămânii trecute, prin ordonanţa militară numărul 6.

După ce au recurs la militarizarea conducerii spitalului pentru a-l repune în funcţiune, autorităţile au apelat la Armată pentru a dezinfecta municipiul şi împrejurimile.

Din păcate, la trei zile după ce a armata a preluat conducerea Spitalului Judeţean Suceava, au apărut tensiuni uriaşe între medici şi noua conducere militară. Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, generalul Ionel Oprea, a afirmat despre cadrele medicale că nu sunt suficient de bine pregătite, că există orgolii între şefii de secţii şi că unii dintre angajaţi au refuzat să poarte combinezoanele de protecţie.

Un nou scandal s-a iscat la Spitalul Suceava după ce secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Ionel Oprea, a spus că medicii spitalului "sunt răsfăţaţi".

Referitor la declaraţiile secretarului de stat, cadrele medicale de la Suceava susţin că n-au văzut combinezoane în unitatea medicală înainte să se declanşeze criza provocată de noul coronavirus. Personalul medical susţine că noua conducere ar trebui să fie mai multă toleranţă faţă de angajaţii spitalului judeţean. Cadrele medicale afirmă că spitalul are nevoie de armată, dar şi militarii trebuie să înţeleagă că lucrează cu civili.

În disputa dintre managerii militari şi medicii civil, a intervenit şi preşedintele Colegiului Medicilor din Suceava care a cerut conducerii militare a Spitalului Judeţean "Sf. Ioan cel Nou" să manifeste mai multă înţelegere pentru că angajaţii unităţii medicale n-au avut echipamente de protecţie înainte de criză.

Sorin Hîncu, preşedintele Colegiului Medicilor Suceava a spus: "Spitalul n-a avut protocoale, proceduri  de urmat în astfel de situaţii deşi este acreditat şi reacreditat de ANMCS. Alte cauze ale răspândirii epidemiei sunt lipsa medicamentelor şi a protocolului terapeutic. Cred că acum este important ce măsuri se iau şi aşteptăm cu nerăbdare rezultate palpabile. Culpabilizarea personalului în maniera < < Acarul Păun > > nu este nici constructivă şi nici onorantă pentru un general, medic al Armatei Române, de la care Bucovina şi întreaga ţară aşteptă mai mult".

Din atitudinea autorităţilor reiese că, în cazul în care se va impune, decizia militarizării va putea fi luată şi în cazul altor spitale din ţară, dacă Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, va constata că este singura soluţie pentru ţinerea sub control a pandemiei actuiale şi pentru împiedicarea răspândirii ei la nivel intracomunitar. Rămâne de văzut dacă vor mai exista fricţiuni între conducerile militare şi medicii spitalelor respective şi cum vor fi aplanate ele.