România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din PIB şi a înregistrat o uşoară scădere faţă de anul precedent şi s-a situat la 89,90 miliarde de lei, comparativ cu 80,77 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor şi prezentate de Redacţia Digi Economic.
Veniturile totale au însumat 521,45 miliarde de lei în 2023, în creştere cu 13,3% faţă de anul anterior. Principalele contribuţii au provenit din fonduri europene, impozitul pe salarii şi venit, precum şi contribuţiile de asigurări. Evoluţiile pozitive au fost observate şi în cazul veniturilor din TVA, impozitul pe profit şi venituri nefiscale.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat o creştere semnificativă de 19,9%, stimulată de măsurile fiscale adoptate în sectorul agricol, industria alimentară şi alte domenii. Totuşi, dinamica acestora a fost influenţată de modificările fiscale, inclusiv noile deduceri personale şi neimpozitarea sumei de 200 de lei lunar pentru salariaţii cu salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au crescut cu 13,4%, iar încasările din impozitul pe profit au înregistrat o creştere de 9,2%. Încasările nete din TVA au avansat cu 10,9%, cu o evoluţie mai temperată faţă de anul anterior, influenţată de decelerarea bazei macroeconomice şi majorarea restituirilor de TVA.
Veniturile nefiscale au înregistrat o creştere de 7,5%, susţinute de dividende şi vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creştere semnificativă, ajungând la 67,71 miliarde de lei.
Cheltuielile statului au reprezentat 38,6% din PIB, cu o creştere nominală de 13%. Cheltuielile cu personalul au avansat cu 12,8%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 6,5%. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate de majorările de pensii şi ajutoare sociale, iar subvenţiile au inclus sprijin pentru transportul de călători şi compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale.
Cheltuielile pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile au înregistrat o creştere semnificativă de 53,98%, reflectând eforturile în implementarea proiectelor de dezvoltare.
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 31.01.2024, 10:10)
...
2. Asta arata ca functioneaza coalitia si Bolos si Ca
(mesaj trimis de Un liberal în data de 31.01.2024, 12:48)
Avand in vedere cresterile de salarii de anul trecut ,cresterea cheltuielilor de inzestrare si cresterea pensiilor speciale cumulate cu salariile ...e bine . Tin minte ca Ciolacu a si zis in decembrie ca a negociat cu Comisia Europeana sa fie acceptata depasirea bugetului pina la 5,5% ....deci s a rezolvat corect ! S a simtit colaborarea mai buna intre minsterul de finante si cel al fondurilor europene ,si absorbtia mai buna a fondurilor si granturilor : asta a fost scaparea . Dar nu putem sa ne bucuram mult timp ,tepele anterioare si arbitrajele internationale (pe motivul ca nu s a aparat dreptul statului in fata escrocheriilor si tepelor urase ) sunt pe drum . Prima lovitura masiva e arbitrajul pe Rosia Montana .