MINISTERUL FINANŢELOR: "Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic pe termen mediu"

Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic pe termen mediu pentru Guvern, arată Ministerul Finanţelor în strategia de administrare a datoriei publice pentru perioada 2021-2023, aflată ieri pe ordinea de zi a şedinţei de guvern.

În document se arată: "Dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic pe termen mediu. (...) Pentru realizarea obiectivului privind dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat se va urmări creşterea eficienţei, prin îmbunătăţirea lichidităţii, a gradului de transparenţă, consolidarea curbei randamentelor titlurilor de stat, precum şi diversificarea şi lărgirea bazei de investitori, inclusiv prin continuarea celor două programe de titluri de stat pentru populaţie TEZAUR şi FIDELIS".

Celelalte două obiective ale Ministerului de Finanţe în administrarea datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021-2023 sunt "asigurarea necesarului de finanţare al administraţiei publice centrale pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung" şi "limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale".

"Atingerea acestor obiective se va realiza prin utilizarea instrumentelor specifice administrării datoriei publice guvernamentale şi de administrare a lichidităţilor, în condiţiile riscurilor prezentate aferente portofoliului de datorie publică guvernamentală. (...) Principalele riscuri asociate ipotezelor macroeconomice din scenariul de bază arată că, prin prisma deciziilor de politică monetară anticipate/estimate atât pe plan intern, cât şi extern, se anticipează menţinerea unui context de piaţă relativ stabil pentru a doua jumătate a anului 2021. (...) Totodată în scopul limitării riscului de refinanţare şi de lichiditate Ministerul Finanţelor va continua politica de menţinere a unei rezerve financiare în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului care să acopere până la 4 luni din necesarul brut de finanţare, politică care va trebui corelată cu necesităţile de finanţare şi cu măsurile care se vor lua de către autorităţile române pentru corectarea deficitului excesiv, dar şi al celor întreprinse în contextul combaterii efectelor pandemiei COVID", se mai arată în strategia Guvernului.

În ceea ce priveşte riscul valutar, Ministerul Finanţelor arată că acesta trebuie de asemenea corelat cu obiectivul de dezvoltare a pieţei interne de titluri de stat şi de asigurare a finanţării preponderent din moneda naţională. România a avut în fiecare din anii din ultimele decenii necesare de finanţare tot mai mari şi care nu au putut fi asigurate doar din surse interne, de aici nevoia de împrumuturi de la finanţatori externi.

Pe parcursul anului 2020, necesităţile brute de finanţare la nivel guvernamental (central şi local) în valoare de 149,0 miliarde lei au fost acoperite în proporţie de cca 61,1% din surse interne şi 38,9% din surse externe. Volumul total al emisiunilor de titluri de stat emise pe piaţa internă a fost de 91,4 miliarde echivalent lei, incluzând obligaţiuni de stat denominate în euro în sumă de 2,3 miliarde de euro emise pe piaţa internă şi titlurile de stat destinate populaţiei în valoare de 6,5 miliarde lei. În acelaşi timp, volumul emisiunilor de titluri de stat atrase de pe pieţele financiare internaţionale a fost de circa 11,7 miliarde echivalent euro, prin patru emisiuni de euroobligaţiuni, din care trei emisiuni în valoare totală de 8,8 miliarde euro şi o emisiune in valoare de 3,3 miliarde dolari.

De asemenea, tranzacţiile pe piaţa externă au inclus şi trageri în valoare totală de circa 4,0 miliarde de euro aferente împrumuturilor contractate de la instituţii financiare internaţionale, din care suma de 3 miliarde de euro este aferentă primei tranşe din împrumutul de la Comisia Europeană în cadrul instrumentului SURE. Prin SURE, România mai are la dispoziţie o tragere de 1 miliard de euro.

Potrivit strategiei, în perioada 2021-2023, România îşi va acoperi necesităţile de finanţare prin emisiuni de titluri de stat lansate pe piaţa internă, prin emiterea de euroobligaţiuni pe pieţele internaţionale de capital, şi în completare prin contractarea de împrumuturi externe de la instituţii financiare internaţionale. Guvernul României intenţionează de asemenea să realizeze mai multe emisiuni de euroobligaţiuni "verzi" în următorii ani, după cum se arăta şi în raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024 ce a însoţit legea bugetului de stat pe 2021.

"În implementarea planului de finanţare se va avea în vedere introducerea emisiunilor de obligaţiuni verzi, în funcţie de finalizarea Cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie şi identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanţării prin aceste obligaţiuni. Emisiunile în euro pe piaţa internă vor fi avute în vedere doar în contextul cererii specifice exprimate de investitorii locali, pe maturităţi medii, în funcţie de condiţiile de piaţă şi de apetitul manifestat de către mediul investiţional, în condiţiile unui raport maturitate/cost avantajos. Ministerul Finanţelor va urmări o abordare flexibilă de selectare a surselor de finanţare şi a momentelor de emisiune, ţinând cont de aşteptările legate de cadrul macroeconomic şi de evoluţiile pieţelor financiare", se arată în strategia de administrare a datoriei.

România este printre singurele ţări din regiune şi defapt din UE care nu a emis încă astfel de obligaţiuni "verzi". Ungaria a intrat în clubul ţărilor cu astfel de emisiuni în aprilie 2020 cu o licitaţie inaugurală de euroobligaţiuni de stat pe 15 ani, cu o dobândă de 1,75%, prin care a atras 1,5 miliarde de euro.

Totodată, în funcţie de condiţiile din piaţă, Ministerul Finanţelor are în vedere pre-finanţarea parţială a necesităţilor de finanţare, în prima parte a anului, politică pe care intenţionează să o continue şi în anii următori în funcţie de condiţiile şi ferestrele de oportunitate de pe pieţele financiare externe.

"Aceasta este o practică comună de asigurare a necesităţilor de finanţare a agenţiilor de management a datoriilor la nivelul UE, diminuând în acest fel presiunea privind asigurarea surselor de acoperire a necesităţilor de finanţare pe parcursul anului curent, în condiţiile existenţei unor volume de răscumpărare a datoriei mai mari în prima parte a anului. (...) În concluzie, în condiţiile unor deficite bugetare ridicate pe termen mediu (peste 3% din PIB), emiterea de datorie nouă necesară acoperirii unor necesităţi de finanţare ridicate de pe piaţa internă trebuie să ţină cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi de caracteristicile deţinătorilor de titluri de stat emise pe această piaţă (sectorul bancar fiind încă principalul deţinător, deşi ponderea acestuia în total a scăzut uşor sub 50%). Acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creşterea cererii din partea investitorilor instituţionali, cum ar fi fondurile de pensii sau alţi participanţi de pe piaţa de capital, cum ar fi fondurile locale de administrare de active şi societăţile de asigurări", arată documentul.