MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE: Proiectul de buget pe 2017, configurat pe o creştere economică de 5,2%

Actualizare 15:03 Guvernul reduce fondurile pentru Educaţie, Interne şi servicii secrete şi alocă mai mulţi bani pentru Agricultură, Transporturi şi cheltuieli sociale

• Preşedinţia şi Parlamentul au bugete mai mici faţă de 2016

În proiectul de buget pentru 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a redus, faţă de 2016, fondurile alocate unor sectoare precum Educaţia, Internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistenţă socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbţiei de fonduri europene, arată News.ro.

Proiectul de buget pe acest an a fost publicat în această dimineaţă de Ministerul Finanţelor.

• Bugete mai mici pentru Preşedinţie şi Parlament

Astfel, proiectul de buget - ce prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB) - alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.

Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare. Astfel, bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.

Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, potrivit proiectului de buget elaborat de Guvern.

• Sume mai mici pentru Interne

Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.

La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.

Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).

Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, în scădere cu 2,2% faţă de nivelul din 2016 şi care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere.

Cu toate acestea, Guvernul susţine că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017.

"În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB", arată comunicatul Ministerului Finanţelor, fără a da detalii şi fără a explica diferenţa dintre acest procent şi bugetul efectiv alocat ministerului.

Totuşi, cheltuielile pentru Apărare includ, pe lângă bugetul alocat efectiv ministerului, şi credite de angajament, prin care Armata poate finanţa cheltuieli de înzestrare, în principal.

În 2016, Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei şi a ridicat limitele la achiziţiile pentru înzestrare.

Astfel, actul normativ prin care s-a făcut ultima rectificare bugetară, din noiembrie 2016, prevedea că, "în vederea finalizării unor achiziţii de echipamente militare, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să efectueze virări de credite bugetare şi de angajament, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate".

În plus, Executivul a decis că achiziţiile de echipamente sau reparaţiile de tehnică de luptă pot fi finanţate şi din fondul de rezervă al Guvernului, ceea ce face dificilă calcularea cheltuielilor efective pentru apărare ale statului.

• Bani mai mulţi pentru cheltuieli sociale, Agricultură şi Transporturi

La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget. La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.

De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.

Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei - 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului - 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii - 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 610,3 milioane lei (+2.209% - fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei - 302,2 milioane lei (+65,2%).

Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create: Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%), Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%), Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%), Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%) şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).

Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul Guvern, cu o denumire uşor modificată, are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.

În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.

Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor, de şase ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.

În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.

Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.

De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1% mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.

• Bani mai mulţi pentru Justiţie, dar mai puţini pentru ANI şi Consiliul Concurenţei

La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională - 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ - 8,7 milioane lei (+1,8%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%.

De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%.

În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) - 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.

• Bani mai puţini la servicii, cu excepţia SRI

La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii (SRI), care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.

În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 270,1 milioane lei (-8,1%).

• Guvernul plăteşte datoriile TVR

Dintre celelalte instituţii, principala modificare este la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.

Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi.

De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.

Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) - 15,85 milioane lei (+3,15%), Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) - 9,85 milioane lei (+3,2%), Academia Română - 386,4 milioane lei (+2,1%), ANSVSA - 693,8 milioane lei (+8,7%), Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 - 2 milioane lei (-2,2%), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor - 14,8 milioane lei (+6,6%), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) - 10,2 milioane lei (+2,2%), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii - 5,3 milioane lei (-8,2%), Agerpres - 21,8 milioane lei (+7,2%), Institutul Cultural Român (ICR) - 36,45 milioane lei (+4,2%), Autoritatea Electorală Permanantă - 19,2 milioane lei (-7,7%), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 4,58 milioane lei (-3,8%) Consiliul Economic şi Social - 7,88 milioane lei (+69,2%), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - 10,98 milioane lei (-0,8%), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - 18,6 milioane lei (+3,1%), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - 18,8 milioane lei (+3,2%), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România - 7,25 milioane lei (+1,2%) şi Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei - 2,4 milioane lei (+141%).

(S.A.)

----------

Actualizare 13:45 MApN: Bugetul pentru Apărare se încadrează peste pragul de 2% din PIB

Bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2017 se încadrează în prevederile Acordului politic naţional privind creșterea finanţării pentru Apărare, procentul din Produsul Intern Brut propus fiind de 2,18, informează ministerul prin intermediul unui comunicat de presă.

Documentul arată: "Conform documentelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, MApN are alocat de la bugetul de stat 11,022 miliarde de lei, reprezentând 1,35 la sută din PIB, format din creditele bugetare, în valoare de 10,620560 miliarde lei, reprezentând 1,30 la sută din PIB - mai mare cu 40 de milioane de lei decât execuţia bugetară pe anul 2016 - şi veniturile proprii, în valoare de 401,672 milioane lei".

La acestea se adaugă, conform articolului 27 din proiectul de lege mai sus menţionat, creditele de angajament, în sumă de 7,632 miliarde lei, reprezentând 0,93% din PIB. Această valoare permite demararea achiziţiilor din programele majore de înzestrare ale Armatei României.

Prin însumare, MApN afirmă că rezultă un buget total de 18,65 miliarde de lei, reprezentând 2,18 la sută din PIB.

Suma alocată constituie premiza dotării forţelor armate cu echipamente de luptă moderne şi interoperabile, în vederea îndeplinirii misiunilor stabilite şi a angajamentelor asumate faţă de NATO, UE şi partenerii strategici, conform documentelor din domeniul planificării apărării şi a programului de guvernare.

(J.F.)

----------

Actualizare 13:00 Dispută Guvern-Cotroceni pe bugetul armatei

Proiectul de buget a creat o dispută între Guvern şi Palatul Cotroceni. Apărarea are un buget mai mic decât anul trecut, spune Administraţia Prezidenţială, iar pentru a ajunge la 2% din PIB, cum România şi-a luat angajamentul în faţa Alianţei Nord-Atlantice, armata va primi credite, potrivit Digi24.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a avut alocat în 2016 un buget de 11,27 miliarde de lei, care, anul acesta scade cu 2,21 la sută, până la 11,02 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o pondere din PIB de 1,35%. Pe de altă parte, în proiectul de buget sunt prevăzute pentru armată şi credite pentru investiţii în valoare de 10,2 miliarde de lei

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a declarat: "Într-adevăr, aşa cum a declarat preşedintele Klaus Iohannis, alocarea a 2% din PIB pentru apărare este un angajament politic pe care Guvernul şi-a asumat să-l respecte. Din punct de vedere bugetar, va fi utilizată metoda creditelor de angajament pentru circa 0,5%".

Scăderi de buget sunt şi la Ministerul de Interne, la o parte dintre serviciile secrete, în timp ce justiţia are de câştigat.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne a avut anul trecut un buget de 11,67 miliarde de lei, care scade cu 4,26% în 2017, la 11,17 miliarde de lei.

Serviciul Român de Informaţii va avea un buget de 1,89 de miliarde de lei, în creştere cu 0,88 la sută faţă de bugetul din 2016 (1,88 miliarde de lei).

Serviciul de Informaţii Externe trece de la un buget de 276,37 milioane de lei în 2016 la un buget de 247,06 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 10,61%.

Şi Serviciul de Protecţie şi Pază are o scădere în buget de aproape zece procente. De la 172,27 milioane de lei în 2016, SPP va avea în 2017 un buget de 156,48 de milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 9,16%.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va avea anul acesta la dispoziţie un buget de 270,11 milioane de lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 8,06% faţă de anul trecut, când a beneficiat de un buget de 293,80 milioane de lei.

Bugetul Ministerului Justiţiei creşte cu 3,33%, de la 3,05 miliarde de lei, în 2016, la 3,15 miliarde de lei anul acesta.

Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înregistrează o creştere a bugetului cu 21,34%: de la 81,98 milioane de lei la 99,47 milioane de lei.

Bugetul Consiliului Superior al Magistraturii va fi mai mare cu 17,47%, la 133,14 milioane de lei anul trecut, la 113,34 milioane de lei în 2017.

Bugetul Ministerului Public înregistrează o mărire de 18,5%, de la 874,38 milioane lei în 2016, la 1,03 miliarde de lei.

Direcţia Naţională Anticorupţie se află şi ea printre instituţiile care vor primi un buget mai mare anul acesta: 165,26 milioane de lei, cu 38,82% mai mult decât cele 119,04 milioane de lei, alocate în 2016.

De asemenea, DIICOT va primi 151,25 milioane de lei, cu 37,87% mai mult decât anul trecut, când direcţia a primit 109,7 miloane de lei.

(J.F.)

--------

Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 miliarde de lei şi pe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht, informează un raport al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Potrivit documentului, veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,71 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 mld. de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

Conform MFP, proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, şi va ajunge la 1.000 de lei.

Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

La capitolul ,,Investiţii" MFP prevede alocarea bugetară pentru investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

Ministerul estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit.

De la 1 februarie, pentru susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă şi aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi.

Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare început în ultimii ani, precum şi alte măsuri fiscale care susţin mediul de afaceri, sectorul IMM, contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

În 2017, Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.

Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creşterea bugetelor Ministerelor Educaţiei Naţionale, al Muncii şi Justiţiei Sociale, al Culturii şi Identităţii Naţionale, dar şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creşterii punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene şi pentru capitalizarea Poştei Române cu 170 de milioane de lei.

Un obiectiv declarat al MFP este fundamentarea bugetului pe bază de programe care va permite stabilitatea şi predictibilitatea alocărilor bugetare.

Ministerul precizează: "Va exista astfel o percepţie mai corectă, mai sistematică şi mai organizată asupra obiectivelor strategice şi a rezultatelor politicilor statului, o evaluare coerentă a felului în care s-au cheltuit banii publici în mod raţional şi transparent pentru politici publice în interesul societăţii".

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, MFP estimează fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală şi 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.