Ministerul Justiţiei avizează favorabil proiectul de lege 5G, dar nu-şi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea datelor

Proiectul de lege privind implementarea tehnologiei 5G, care a stârnit numeroase controverse, a fost recent avizat favorabil de către Ministerul Justiţiei din punct de vedere constituţional şi legislativ, dar acesta a anunţat că nu îşi asumă responsabilitatea pentru elaborarea proiectului şi pentru corectitudinea datelor.

Printr-o adresă oficială adresată domnului Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Justiţiei a transmis că sunt necesare detalii suplimentare privind respectarea procedurii de reglementare, nefiind suficient publicarea proiectului pe pagina de internet a iniţiatorului.

Totodată, Ministrul Justiţiei a subliniat în observaţiile sale că este necesară justificarea temeinică a criteriilor avute în vedere pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări.

Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul de act normativ vizează stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi programe software utilizate în cadrul infrastructurilor informatice şi de comunicaţii de interes naţional, precum şi în reţelele de comunicaţii prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicaţii electronice de tip 5G, fiind urmărite considerente ce ţin de eliminarea oricăror riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale şi apărării ţării.

În plus, adresa Ministerului Justiţiei informează: "Semnalăm că este necesară justificarea temeinică a soluţiilor cuprinse în proiectul de act normativ, în acord cu dispoziţiile art. 31, aliniat 1, din Legea nr. 24/2000, din perspectiva mecanismului de autorizare instituit, a criteriilor avute în vedere de iniţiatori pentru acordarea sau refuzul de emitere a autorizării, inclusiv cu privire la procedura de retragere a acestei autorizări. Punctual, apreciem că este necesar ca iniţiatorii să fundamenteze soluţia legislativă prin care au acordat prim-ministrului competenţa de emitere a deciziei de aprobare sau respingere a autorizării ţinând seama de competenţele constituţionale şi legale ale acestuia, în detrimentul, spre exemplu, unui organ colegial. De asemenea, (..) apreciem că este oportun ca iniţiatorii să analizeze necesitatea unor informaţii suplimentare din perspectiva evaluării impactului reglementării asupra mediului de afaceri, aspecte de natură să justifice intervenţia normativă".

De asemenea, Ministerul Justiţiei subliniază că revine Ministerului Afacerilor Externe competenţa să se pronunţe asupra compatibilităţilor soluţiilor cuprinse în demers privind libera circulaţie a mărfurilor.

"Măsurile cuprinse în proiect sunt susceptibile de a avea impact anticoncurenţial, revine Consiliului Concurenţei competenţa de a se pronunţa asupra acestui aspect", punctează Ministerul Justiţiei.

În plus, adresa mai informează: "Soluţia care stabileşte condiţiile de emitere a avizului CSAT este neclară şi lipsită de previzibilitate, în lipsa instituirii unor criterii obiective de evaluare a solicitărilor depuse în vederea acordării autorizaţiei. Având în vedere că motivarea actului administrativ reprezintă o condiţie de legalitate, omisiunea de a institui criterii clare şi obiective reprezintă o împrejurare de natură să conducă la încălcarea prevederilor art. 1, aliniat (3) şi (5) din Constituţie".

Proiectul de lege a ajuns, săptămâna trecută, la Consiliul Economic şi Social pentru avizare şi a primit aviziul favorabil din partea a trei comisii - Comisia pentru dezvoltare economică, competitivitate şi mediu de afaceri, Comisia pentru drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, egalitate de şanse şi de tratament şi Comisia pentru administraţie publică şi ordine publică.

De asemenea, Comisiile pentru agricultură şi educaţie/tineret au decis în termen de "declinare de competenta", iar Comisia pentru protecţia consumatorului şi concurenţă loială şi Comisia pentru cooperaţie, profesii liberale şi activităţi independente au puncte de vedere, dorind modificări ale legii. Comisia pentru drepturi şi liberaţi ale organizaţiilor societăţii civile a dat aviz nefavorabil proiectului.

Amânarea adoptării Legii 5G şi amânarea licitaţiei pentru spectrul 5G aruncă ţara noastră într-un blocaj din care nimeni nu are de câştigat, ba chiar riscăm să rămânem în urma statelor europene. Pe lângă conectivitate 5G va dezvolta şi alte sectoare ca telemedicina, Internet of Things, oraşe inteligente, flote auto, agricultură, industrie şi multe alte domenii. În plus, pierderile de care specialiştii vorbesc dacă adoptarea 5G va mai fii amânată se ridică la ordinal miliardelor de euro şi a mii de locuri de muncă.