Ministerul Mediului, acuzat că "ocoleşte" ONG-urile în problema aplicării Codului Silvic

Strategia Forestieră Naţională şi normele de aplicare a noului Cod Silvic dau naştere la dispute tot mai aprinse între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi organizaţiile non-guvernamentale specializate în acest domeniu, după ce elaborarea SFN şi a legislaţiei subsecvente Codului Silvic întârzie să prindă contur, deşi dezbaterile dintre cele două tabere au fost începute de mai multe luni.

MMAP a organizat, săptămâna trecută, o întâlnire la sediul său între o delegaţie condusă de ministrul Graţiela Gavrilescu şi Coaliţia pentru Dezvoltarea României , în cadrul căreia s-au stabilit o serie de măsuri favorabile pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, precum şi pentru simplificarea procedurilor administrative.

Totodată, reprezentanţii Coaliţiei şi delegaţia MMAP au stabilit atunci înfiinţarea a patru grupuri de lucru, alcătuite doar din membrii CDR şi oficiali ai ministerului, unul dintre ele vizând şi protejarea fondului forestier.

Eco-Civica, organizaţie implicată direct în dezbaterile dintre MMAP şi societatea civilă pe tema Strategiei Forestiere Naţionale şi a normelor de aplicare a Codului Silvic, a fost scoasă din calculele pentru organizarea grupului de lucru, după cum ne-a declarat vicepreşedintele organizaţiei, Dan Trifu.

Domnia sa ne-a explicat: "Eu am solicitat să fac parte din toate grupurile de lucru pentru a avea o viziune completă şi să văd corelarea legislaţiei subsecvente, dar văd că suntem evitaţi sistematic. Se doreşte scoaterea definitivă a ONG-urilor din circuitul administrării ariilor protejate, astfel că aproape o treime din suprafaţa ţării va ajunge la cheremul grupurilor de interese. Ar fi un dezastru pentru mediu. Nu am fost anunţaţi nici pentru participarea la elaborarea proiectului de ordonanţă de urgenţă de punere pe piaţă a masei lemnoase, dar m-au anunţat colegii mei, surprinşi că nu am participat".

Domnul Trifu consideră că proiectul Ministerului Mediului nu mai respectă nimic din principiile stabilite în Codul Silvic şi "nici vorbă de valorificarea locală a masei lemnoase, în beneficiul local".

În plus, Dan Trifu ne-a precizat că vinerea trecută fusese programată o dezbatere la minister, însă întâlnirea a fost amânată cu doar o seară înainte, deşi reprezentanţii ONG-urilor ajunseseră deja în Capitală din oraşe precum Oradea şi Braşov.

Până la închiderea ediţiei, oficialii Ministerului Mediului nu ne-au transmis un punct de vedere referitor la stadiul discuţiilor pe marginea SFN şi a normelor de aplicare a Codului Silvic sau informaţii privind viitoarele întâlniri.

Problema tăierilor ilegale de păduri a fost reamintită de ministrul Mediului, care a anunţat că, în scurt timp, vor demara examenele pentru selectarea inspectorilor ce vor activa în structurile regionale ale Gărzii Forestiere, structură menită să rezolve această problemă naţională.

ONG-urile specializate în problema pădurilor au avut mai multe întâlniri cu şefii Poliţiei Române şi cu cei ai Jandarmeriei, problemele silvice fiind printre temele de discuţie. Potrivit acestora, stoparea tăierilor ilegale de păduri a fost unul dintre subiectele principale, în cadrul întâlnirilor fiind abordată şi posibilitatea că Poliţia şi Jandarmeria să verifice fiecare camion care transportă lemne tăiate.

Strategia Forestieră Naţională este considerată o soluţie viabilă la problema tăierilor ilegale de păduri din ţara noastră, însă elaborarea şi adoptarea acesteia este tărăgănată, după ce documentul a fost lansat în dezbatere internă în cadrul Ministerului Mediului, în urmă cu aproape trei ani.

În opinia lui Dan Trifu, documentul trebuie să fie elaborat pentru o perioadă de minimum 20 de ani şi să fie bazat pe realitatea "din teren". Domnia sa apreciază că o bună parte din finanţarea Strategiei Forestiere Naţionale ar putea să fie asigurată din fonduri europene, "Uniunea Europeană fiind foarte deschisă pe aceste teme".

Totodată, vicepreşedintele Eco-Civica ne-a spus recent că SFN este întârziată, deoarece politicienii şi guvernele noastre nu vor să-şi "taie craca de sub picioare", pentru că această debandadă din fondul forestier asigură foarte mulţi bani negri, atât unora dintre ei, personal, cât şi fonduri pentru campanii electorale.