MIRCEA COŞEA: PNRR va creşte datoria publică a ţării

Datoria publică a României (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor şapte luni din 2021, la aproximativ 545,33 miliarde de lei, faţă de 526,7 miliarde de lei la finele lunii iunie, conform datelor publicate ieri de Ministerul Finanţelor. Raportată la PIB, datoria guvernamentală a scăzut la 49,3% la sfârşitul lunii iulie, de la 49,7% la sfârşitul lunii mai şi de la 49,9% la finalul lunii aprilie. Scăderea procentuală provine din actualizarea valorii PIB, mai precis ca urmare a incorporării creşterii produsului intern brut din trimestrul al doilea al acestui an.

Conform Ministerului Finanţelor, România a adăugat o datorie publică de circa 46 miliarde de lei în lunile scurse în 2021, până la finalul lui iulie, în condiţiile în care la finalul lui 2020 datoria publică însuma 499,12 miliarde de lei. La finalul lui 2019, înainte de criza economică şi sanitară Covid-19, datoria publică se situa la 373,5 miliarde de lei. România este ţara cu cele mai mici venituri la buget raportate la PIB din Uniunea Europeană după Irlanda, ca urmare a tăierilor de taxe operate de guvernele social-democrate din guvernarea anterioară şi a reducerilor din debutul lui 2020 operate de guvernul Orban.

• Mircea Coşea: "PIB-ul creşte datorită inflaţiei"

Economistul Mircea Coşea ne-a precizat că o influenţă importantă asupra acestei dinamici o are inflaţia în accelerare.

"Este o evoluţie firească, dar trebuie să ne gândim la faptul că datorită inflaţiei, PIB-ul creşte. Aşa că, raportat la o sumă mai mare care este reprezentată de influenţa inflaţiei asupra PIB-ului, datoria poate să rămână sub 50%. După părerea mea, trendul este însă încă activ, adică datoria va continua să crească.

Teama mea este că datoria publică în raport cu PIB-ul va ajunge aproape de 60% dacă se va aproba PNRR-ul, pentru că noi acolo avem o parte importantă de împrumut care se va adăuga la acest procent. Dar datele, aşa cum apar, nu trebuie să ne înşele: nu este vorba despre o încetinire a ritmului de îndatorare", ne-a spus, ieri, Mircea Coşea.

Amintim că România are acces la împrumuturi de zeci de miliarde de euro operate de Comisia Europeană la dobânzi foarte scăzute ca urmare a ratingului AAA al executivului european. Totodată, prin PNRR se acordă o parte semnificativă de finanţări de miliarde de euro sub formă de granturi, adică sume care nu trebuie returnate, spre deosebire de împrumuturi.

Conform datelor MF, datoria pe termen mediu şi lung se cifrează la 525,9 miliarde de lei iar cea pe termen scurt la 19,42 miliarde de lei.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 465,19 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 72,38 miliarde de lei.

O sumă de 248,84 miliarde de lei este datorie guvernamentală în lei, 252,94 miliarde de lei reprezintă datorie guvernamentală în euro (în creştere de la 235,9 miliarde lei în urma împrumutului în euro din iulie) şi 41,97 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani. Ministerul Finanţelor este aşteptat să iasă din nou pe pieţele externe în această toamnă cu o emisiune de obligaţiuni în dolari.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice se cifrează la 274,78 miliarde de lei (25,3% din PIB), din care 274,78 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,55 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 529,62 miliarde de lei, din care 510,21 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale este contractată în lei (237,5 miliarde de lei) şi euro (249,05 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,71 miliarde de lei, la finele lui iulie 2021, din care 15,7 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.