MODIFICAREA LEGII EDUCAŢIEI Camera de Comerţ Româno-Germană: "O formă suplimentară de învăţământ profesional va produce confuzie"

Camera de Comerţ Româno-Germană reacţionează la ordonanţă de urgenţă prin care Guvernul Ponta a modificat legea educaţiei şi avertizează că "menţinerea învăţământului profesional introdus în 2012, cu modificările ulterioare, ar trebui să rămână unică formă de formare profesională în cadrul învăţământului iniţial", potrivit unui comunicat remis redacţiei.

În OUG care protejează plagiatorii, un alt articol introduce în lege "forma de pregătire profesională organizată în sistem dual", pe model german, care în fapt există deja de doi ani, dar este reglementată prin ordin de ministru. "Introducerea unei forme suplimentare de învăţământ profesional va produce confuzie", susţine Camera de Comerţ Româno-Germană.

Reacţia Camerei de Comerţ Româno-Germane vine după ce Guvernul Ponta a modificat legea educaţiei şi a introdus "reglementarea formei de pregătire profesională organizată în sistem dual" pe model german. Executivul a argumentat că "în absenţa apariţiei în regim de urgenţă a acestor reglementări, implementarea sistemului va fi imposibilă pentru anul şcolar 2015-2016".

"Introducerea unei forme suplimentare de învăţământ profesional după doar 2 ani şi jumătate de la reinstituirea învăţământului profesional ca atare va produce confuzie atât în rândul agenţilor economici, cât şi în rândul elevilor şi al părinţilor. În ultimul timp, învăţământul profesional a început să devină atractiv şi să trezească tot mai mult interes atât în rândul tinerilor cât şi al companiilor. Introducând învăţământul dual că o formă de învăţământ profesional care la prima vedere nu se deosebeşte foarte mult de cel introdus la începutul anului 2012, părţilor implicate le va fi greu să deosebească cele două forme de învăţământ, să le înţeleagă corect, să facă diferenţa şi să aleagă formă cea mai potrivită", avertizează Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.

Investitorii germani consideră că "menţinerea învăţământului profesional introdus în 2012, cu modificările ulterioare, ar trebui să rămână unică formă de formare profesională în cadrul învăţământului iniţial".

Aceştia susţin că "eforturile factorilor decizionali ar trebui concentrate în direcţia promovării şi îmbunătăţirii acestei forme de învăţământ şi nu înspre introducerea unei noi forme de învăţământ, care produce derută şi nesiguranţă în rândul celor implicaţi, companii, părinţi, elevi. În învăţământul profesional mai sunt multe de făcut şi dorim să amintim doar câteva aspecte care trebuie avute în vedere: adaptarea standardelor şi programelor de pregătire la nivelul şi nevoile pieţei muncii, stabilirea cifrelor de şcolarizare în funcţie de cererea agenţilor economici, dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calităţii formării atât în şcoli, cât şi în cadrul companiilor, dotarea şcolilor pentru a asigura un transferul de cunoştinţe cât mai practic, organizarea examinărilor finale la nivel naţional, cu subiecte unice, care să asigure menţinerea unor standarde de calitate înalte", mai arată sursa citată.