MUGUR ISĂRESCU: "Decidenţii să fie capabili să reziste tentaţiei măsurilor populiste"

Procesul de convergenţă a economiei româneşti către standardele din Uniunea Europeană trebuie să se desfăşoare într-un ritm sustenabil, iar experienţa nefastă din perioada crizei economice ar trebui să determine decidenţii să fie capabili să reziste tentaţiei să alunece din nou în măsuri populiste, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Domnia sa a declarat ieri: "Oricât de mult ne-am dori cu toţii o apropiere rapidă de standardele de viaţă din Occident, este important să fim conştienţi că, pentru a nu deraia, procesul de convergenţă economică - reală şi nominală - trebuie să se desfăşoare într-un ritm sustenabil. Forţarea şi trenarea convergenţei sunt deopotrivă nocive. (...) Dacă am învăţat cu adevărat din propriile noastre greşeli comise în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, vom fi capabili să rezistăm tentaţiei de a aluneca din nou în măsuri populiste, adoptate din raţiuni electorale. Deşi, din păcate, aşa cum observă foarte bine profesorul Balcerowicz (Leszek Balcerowicz - artizanul transformării Poloniei dintr-o economie centralizată într-una de piaţă -n.r.), politicile proaste sunt, de regulă, mai uşor de vândut decât cele bune".

Potrivit acestuia, procesul de convergenţă nu este deloc simplu sau liniar, ci dimpotrivă, este unul care ascunde multe capcane: "Asigurarea sustenabilităţii creşterii şi, pe cale de consecinţă, a convergenţei economice este esenţială: în fond, chiar criza globală, care a afectat atât de puternic economia românească, ar fi trebuit să ne înveţe că o expansiune excesivă conduce - mai devreme sau mai târziu - la o recesiune de proporţii. Izbucnirea acelei crize ne-a surprins într-un context politic complicat, când din raţiuni pur electorale, deficitul fiscal a fost lăsat să ajungă la niveluri foarte înalte, lărgind şi mai mult un deficit de cont curent deja alimentat de un ritm rapid de creştere economică susţinut de intrările masive de capital. Economia evoluează pe astfel de traiectorii bulversante pentru societate atunci când decidenţii, preocupaţi prea mult de termenul scurt, ignoră faptul că fluctuaţiile inerente ciclului economic trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum exacerbate".

Mai mult, Mugur Isărescu a avertizat asupra faptului că realizarea convergenţei peste noapte, prin arderea etapelor, este o iluzie periculoasă, iar succesul convergenţei depinde nu neapărat de viteza cu care decurge, ci de păstrarea direcţiei corecte şi de durabilitatea creşterii economice: "Atunci când convergenţa reală este tributară unei viziuni pe termen scurt, preţul plătit este sacrificarea echilibrelor macroeconomice, caz în care câştigurile obţinute sunt efemere. Singura cale prin care pot fi livrate concomitent societăţii un avans economic solid şi stabilitatea preţurilor este sporirea potenţialului de creştere al economiei româneşti. Altfel, stabilitatea preţurilor vine la pachet cu un ritm modest al creşterii economice, în timp ce un avans prea rapid al economiei implică presiuni inflaţioniste majore".

În opinia guvernatorului, citat de Agerpres, potenţialul de creştere al economiei româneşti este afectat de trenarea redresării investiţiilor publice şi a derulării reformelor structurale, şi de aceea ar trebui să se acţioneze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică realizarea de progrese rapide în aceste domenii.

Guvernatorul băncii centrale a readus în discuţie şi rolul fondurilor europene, a căror absorbţie este departe de a fi satisfăcătoare, potrivit domniei sale, dar cu ajutorul cărora se pot derula proiecte publice importante, iar firmele autohtone ar avea o şansă în plus să se capitalizeze.

Totodată, Mugur Isărescu a reamintit şi reformele structurale a căror promovare sau adâncire este strict necesară în România, respectiv creşterea competiţiei şi eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al energiei şi al transporturilor, soluţii la şomajul ridicat în rândul tinerilor, inclusiv prin reforme în sectorul educaţiei, dar şi dezvoltarea unei infrastructuri de transport de calitate.