Benjamin Netanyahu şi principalul său rival Benny Gantz s-au întâlnit să discute despre formarea unui eventual guvern de uniune după alegerile legislative care nu i-au departajat, relatează AFP.
Nici Netanyahu, liderul Partidului Likud (dreapta), şi nici Gantz, liderul Partidului Kahol Lavan ("Albastru-alb", centru) nu sunt în măsură să adune 61 de deputaţi, pentru a obţine majoritatea în Parlament, informează News.ro.
În acest scenariu, preşedintele israelian, Reuven Rivlin, desemnează un ales care să încerce să formeze viitorul Guvern. El ia această decizie după consultări cu deputaţii.
Preşedintele Rivlin a pledat, luni, în favoarea formării unui "Guvern de uniune" şi a purtat discuţii luni seara cu Netanyahu şi Gantz la reşedinţa sa de la Ierusalim.
"Responsabilitatea de a forma un Guvern vă revine. Populaţia se aştepată să găsiţi o soluţie (...), chiar dacă trebuie să plătiţi preţul din punct de vedere personal şi ideologic", a declarat preşedintele la finalul acestei întâlniri în trei.
Cei doi rivali au discutat, apoi, scurt timp, între ei şi au convenit să continue discuţiile marţi şi miercuri, prin emisari.
Netanyahu şi Gantz "au discutat despre mijloace de a face să avanseze unitatea Israelului şi au convenit ca şefii negociatorilor celor souă partide să se întâlnească" mâine, potrivit unui comunicat comun.
Negociatorii-şefi ai celor două partide, Yariv Levin de la Likud şi Yoram Turbowitz de la lista Albastru-alb se întâlnesc marţi.
Benjamin Netanyahu şi Benny Gantz, care revendică fiecare postul de viitor şef al Guvernului, urmează să se întoarcă miercuri seara la reşedinţa preşedintelui pentru a-i prezenta bilanţul negocierilor în culise.
Preşedintele ar putea atunci să-l desemneze pe cel mandatat să formeze viitorul Guvern şi să pună astfel capăt domniei lui Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, după 13 ani de putere, dintre care ultimul deceniu neîntrerupt.
Suspectat de "corupţie", "abuz de încredere" şi "deturnări", Netanyahu urmează să fie audiat de justiţie la începutul lui octombrie şi îşi joacă supravieţuirea politică în aceste negocieri.
El caută să obţină o imunitate de la Parlament, în cazul în care va fi inculpat, însă această imunitate ar putea fi mai dificil de obţinut în cazul în care nu conduce Guvernul.
Împotriva sa ridică "Lista Unită" a partidelor arabe. Clasată pe locul al treilea în alegerile legislatiove de la 17 septembrie, cu 13 mandate, această listă l-a recomandat pe Benny Gantz în postul de premier, pentru a-i bloca drumul lui Netanyahu.
Partidele arabe îl acuză pe Netanyahu de faptul că a purtat o politică discriminatorie faţă de minoritatea arabă israeliană, care reprezintă 20% din cele nouă milioane de locuitori ai ţării.
La rândul său, Avigdor Lieberman, liderul Partidului "Israel Beitenou" (naţionalist), considerat "cel care poate face cărţile" după ce a obţinut opt mandate, a confirmat că nu-l recomandă nici pe Netanyahu şi nici pe Gantz.
"Noi nu vom face parte din blocul haredimilor (evrei ultraordtodocşi) şi mesianiştilor. Noi nu-l recomandăm pe netanyahu preşedintelyui, din acest motiv", a declarat Lieberman.
Iar "noi nu putem să-l recomandăm pe Benny Gantz, care are în vedere un Guvern susţinut de lista arabă", a adăugat fostul ministru al Apărării. "Haredimii sunt adversarii niştri politici, dar arabii sunt inamicii noştri".
Preşedintele Rivlin, a cărui funcţie este cvasi-simbolică, va juca un rol politic-cheie în desemnarea celui care va fi însărcinat să formeze Guvernul, mai puţin în cazul în care Netanyahu şi Gantz îi propun un acord de împărţire satisfăcător.
Cel care va primi sarcina să formeze Guvernul va avea, apoi, un termen de 28 de zile şi o eventuală prelungire de două săptămâni.
În cazul în care toate încercările eşuează, Reuven Rivlin ar putea să decidă să atribuie sarcina altcuiva.
În aprilie, alegerile legislative s-au încheiat fără un învingător, iar Netanyahu nu a fost în măsură să formeze o coaliţie, ceea ce a condus la organizarea unui nou scrutin la 17 septembrie.
Preşedintele Rivlin a promis să facă totul pentru a evita un al treilea scrutin.