Modernizarea infrastructurii feroviare din ţara noastră trenează, pentru că lipsesc voinţa şi viziunea politică, deşi avem alocate fondurile europene necesare, a afirmat, ieri, Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei. Domnia sa arată că ţara noastră a beneficiat de 3,48 miliarde euro pentru modernizarea şi electrificarea reţelei de căi ferate, din care 672 milioane euro prin Mecanismul de Interconectare a Europei pentru modernizarea unor tronsoane cheie (cum ar fi Bucureşti-Giurgiu) şi pentru extinderea de căi ferate dincolo de frontiere. Mai mult, în perioada 2014-2020, România a primit fonduri externe nerambursabile în proporţie de 120%.
Nicu Ştefănuţă a precizat: "Fonduri au existat, însă rezultatele s-au văzut prea puţin sau deloc. Există planuri pentru modernizarea reţelei de căi ferate de foarte multă vreme încoace, însă ele rămân la nivel de planuri. Acum este momentul ca Guvernul să accelereze reabilitarea şi electrificarea liniilor de cale ferată. România are nevoie de trenuri noi, electrice sau pe bază de hidrogen, care sunt mai rapide şi mai eficiente energetic. De la nivel european, România primeşte finanţare şi suport atât pentru modernizarea reţelei de cale ferată, cât şi pentru finalizarea proiectelor ce vizează conectarea la reţelele europene de transport. Deci bani avem, ne lipsesc doar voinţa şi viziunea".
De aceea, vicepreşedintele Parlamentului European solicită Ministerului Transporturilor să ofere clarificări cu privire la modernizarea sectoarelor din reţeaua TEN-T, respectiv Arad - Timişoara - Caransebeş şi Cluj-Napoca - Episcopia Bihorului, precum şi informaţii referitoare la starea lucrărilor efectuate prin finanţare europeană pe Coridorul Feroviar Rin-Dunăre între Simeria şi Kilometrul 614. De asemenea, în contextul în care România a renunţat, vara trecută, la proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare finanţate din PNRR pe rutele Constanţa - Mangalia şi Videle - Giurgiu, Nicu Ştefănuţă a cerut lămuriri cu privire la alte surse de finanţare pe care le are în vedere Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Deputatul european menţionează că, din cauza infrastructurii precare, CFR impune trenurilor restricţii de viteză şi arată că în Uniunea Europeană viteza medie recomandată la transporturile de călători este de 160 km/h, în timp ce în România, viteza medie a trenurilor de călători este de 55 km/h.
Nicu Ştefănuţă a adăugat: "Vreau ca România să aibă cel puţin trei căi ferate de mare viteză până în 2030, şi 10 până în 2045 prin care marile oraşe ale României să fie legate între ele, dar şi de capitale europene. Dacă Ministerul Transporturilor şi Investiţiilor nu îşi asumă nişte obiective pe termen lung şi nu acţionează, vom rămâne un popor căruia îi este groază să se urce în tren".
Vicepreşedintele Parlamentului European menţionează că, din cei 11.000 kilometri ai reţelei feroviare din România, doar 4.031 kilometri sunt electrificaţi, adică 38%, care se situează mult sub 57% - media UE. Nicu Ştefănuţă mai arată că CFR operează zilnic 1100 de trenuri, însă de la aderarea României la UE, doar 800 kilometri de cale ferată au fost modernizaţi, şi că 5 din 10 poduri CFR au depăşit durata normală de funcţionare, iar multe alte tronsoane de cale ferată necesită reparaţii urgente.