NOUL SISTEM DE COTAŢIE AL CEREALELOR: Primul pas, din cele 1000 de leghe, până la o bursă funcţională

Crearea unui sistem de cotaţii pentru cereale nu va duce imediat la tranzacţionarea efectivă, susţin mai multe voci din sectorul agricol. O bursă autohtonă a cerealelor ar putea fi funcţională abia în câţiva ani, deşi, din punct de vedere tehnic, acest lucru ar fi posibil în câteva luni, este opinia reprezentanţilor întregului lanţ cerealier (producători, procesatori, comercianţi şi autorităţi), prezenţi ieri la conferinţa de prezentare a noului sistem de cotaţii cerealiere, proiect iniţiat de Bursa Română de Mărfuri, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Demersul acestora este sprijinit, în mod rezervat, şi de asociaţiile profesionale din sector.

Proiectul care vizează pe termen lung crearea unei burse de cereale va porni prin lansarea unor cotaţii de referinţă săptămânale pentru principalele categorii de cereale, urmând ca apoi să se poată realiza tranzacţii spot şi chiar derivate, potrivit lui Septimiu Stoica, preşedintele BRM. "Emiterea de cotaţii de referinţă este un prim pas important pentru dezvoltarea Bursei de cereale în România. Aceste instrumente vor sprijini transparentizarea pieţei, oferind repere reale şi actualizate constant tuturor actorilor interesaţi", a spus domnia sa.

"Necesitatea de a constitui acest ring porneşte de la realitatea anului 2013. Am avut o producţie mare, care ne-a bucurat pe toţi, dar am văzut ce s-a întâmplat cu preţurile. Facem un prim pas în asigurarea unui sistem de cotaţii de referinţă, care va ajuta producătorii ", a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. Potrivit domniei sale, demersul urmăreşte reducerea volatilităţii preţurilor, cauzată în mare parte de lipsa de transparenţă a pieţei şi a informaţiilor centralizate. Totodată, Daniel Constantin a subliniat că implementarea sistemului depinde de cât de mult se vor implica fermierii. Ministrul a explicat: "Cred că în câteva luni sistemul va fi pregătit din punct de vedere al mecanismelor, dar acesta va fi complet funcţional într-o perioadă de ani. Nu vreau să creez aşteptări importante, dar îndemn pe cei care sunt interesaţi de un preţ corect, de informaţii reale, de transparenţă să utilizeze acest instrument. Bursa este locul în care se întâlneşte cererea cu oferta, şi atunci când există mai multe oferte de cumpărare, probabil că preţul va fi mai bun".

De asemenea, oficialul a adăugat că atât agricultorii cât şi procesatorii şi comercianţii vor putea fi astfel mai siguri de contractele pe care le derulează.

Următorul pas în înfiinţarea bursei cerealelor este semnarea unui memorandum între minister şi Bursa Română de Mărfuri pentru stabilirea următoarelor măsuri şi a termenelor de implementare a acestora.

• Organizaţiile din sector, sceptice cu privire la funcţionarea sistemului

Reprezentanţii asociaţiilor din agricultură susţin iniţitiva de a lansa o bursă a cerealelor, însă au ridicat mai multe probleme care ar limita funcţionalitatea sistemului. În acest sens, preşedintele ANAMOB, Viorel Marin a declarat: "Lipsesc informaţii esenţiale, respectiv cele legate de cerere, de ofertă, care să dea o predictibilitate şi o planificare, lipseşte sistemul de încredere în contracte.Toate aceste lucruri trebuie să plece de la informaţia reală, care trebuie să se regăsească pe bursă. Dar bursa înseamnă dezvoltarea şi altor instrumente care dau încredere şi care pot să combată fenomenele negative". În opinia domniei sale, volatilitatea preţurilor a devenit în ultimii ani cea mai mare problemă a fermierilor, surclasând incidentele climatice sau pe cele legate de sănătatea animalelor.

Viorel Marin, alături de alte voci din industrie, susţin că în cazul în care agricultorii nu vor fi stimulaţi să participe la tranzacţiile de pe viitoarea bursă, aceştia vor prefera în continuare să vândă recoltele intermediarilor. "Ministerul Agriculturii ar trebui să subvenţioneze prima de asigurare de hedging a producătorului", a adăugat preşedintele ANAMOB.

În acelaşi timp, preşedintele Rompan, Aurel Popescu, a completat: "Cine crede că de la anul vom avea cereale pe bursă, se îmbată cu apă rece. Va fi foarte greu pentru că BRM trebuie să ofere o alternativă la intermediarii care vin cu geanta plină cu bani. De asemenea, ştim cu toţii că legea contractelor din România nu funcţionează. Trebuie rezolvate aceste probleme prin modificarea cadrului legislativ". Şi reprezentanţii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România au ridicat problema fluctuaţiilor de preţ, care au afectat producătorii în acest an, punându-şi speranţa rezolvării situaţiei prin bursă, însă au reclamat şi lipsa surselor de finanţare din piaţă.

• Traderii aşteaptă tranzacţiile efective cu cereale

Marii comercianţi de cereale consideră că piaţa cerealelor are nevoie de o lichiditate mai mare care poate fi asigurată prin tranzacţii spot şi forward. În acest sens, Vasile Varvaroi, preşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), a declarat: "Şi noi ne dorim un instrument funcţional pentru piaţa cerealelor. Deşi furnizarea unor cotaţii sunt un prim pas în acest sens, iar tranzacţiile de tip spot ar asigura lichiditate în piaţă, pentru comercianţii de cereale derularea unor contracte forward ar fi esenţială". Totodată domnia sa a subliniat necesitatea educării fermierilor cu privire la importanţa cotaţiilor şi la felul în care se derulează tranzacţiile.

În 23 septembrie 2013, Guvernul României a adoptat un Memorandum prin care se agrea dezvoltarea unei burse a cerealelor în parteneriat cu BRM, în primul rând pentru crearea Ringului Bursier al Produselor Agricole. În cadrul acestui proiect, BRM va colabora şi cu asociaţii din sectorul agricol precum ANAMOB, LAPAR, ROMPAN, PRO Agro.