NOVEL RESEARCH: DE LA 14,9%, ÎN IULIE, Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut, în septembrie, la 18,3%

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, de la 14,9% în luna iulie, potrivit unui comunicat al companiei de cercetare Novel Research, remis Redacţiei.

Acesta este cea mai mare creştere a comerţului ilegal cu ţigarete din ultimii doi ani şi se situează peste media ultimilor cinci ani (circa 15%), arată datele companiei.

"Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, înregistrând o creştere semnificativă în septembrie faţă de iulie, de 7,2 p.p., până la 42,5%. Cea mai importantă majorare a pieţei negre se înregistrează în regiunea de sud-est, şi anume 8,3 p.p., până la 18,5%. Regiunile nord- vest, vest şi sud-vest continuă să deţină, de asemenea, cote importante (24,5%, 24,3% respectiv 24,1%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea "cheap whites" continuă să crească, situându-se în iulie la peste 60% din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Ucraina se află în creştere (plus 3,1 p.p.), iar cele din Moldova în scădere (-3,3 p.p.), în timp ce Serbia se menţine la nivel relativ constant", a declarat Marian Marcu, director Novel Research.

Reprezentanţii producătorilor de ţigarete şi ai Vămii Române au explicat, după întâlnirea care a avut loc la sfârşitul săptămânii la sediul acestei instituţii, de ce a crescut piaţa neagră şi care sunt soluţiile întrevăzute pentru scăderea comerţului ilegal.

Dorel Fronea, vicepreşedintele ANAF şi coordonatorul Direcţiei Generale a Vămilor din România a declarat: "Această majorare nedorită a pieţei negre impune întărirea imediată a măsurilor operaţionale, dar şi relansarea unei abordări strategice coordonate. Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desfiinţării Autorităţii Naţionale a Vămilor, în august 2013. Este cunoscut că, în ultima lună de funcţionare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu ţigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcţionale şi aproximativ 100 de echipe mobile la nivel naţional, care au fost desfiinţate. Actualmente, scannerele nu funcţionează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient. Astăzi suntem în măsură să anunţăm că Strategia Naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, iniţiată de autoritatea vamală, se află în stadiul final al procesului de avizare interinstituţională şi va fi lansată public spre consultare în cel mai scurt timp".

Acesta precizează că autorităţile au luat măsuri de întărire a cooperării transfrontaliere, ca urmare a întâlnirilor cu conducătorii administraţiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Germania, dar şi cu conducerile OLAF şi EUBAM.

La rândul său, Ileana Dumitru, director Legal & External Affairs, BAT Romania, a arătat că majorarea cu peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anualizată suplimentară de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în condiţiile în care statul pierdea oricum 600 de milioane de euro în fiecare an.

De asemenea, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria, a explicat: "În timp ce companiile producătoare de ţigarete se confruntă cu incertitudini legislative prelungite, piaţa neagră înfloreşte în toate regiunile ţării, cu excepţia Bucureştiului şi a zonei adiacente. Creşterea este îngrijorătoare, mai ales în condiţiile în care, în această perioadă, au avut loc o serie de acţiuni comune ale autorităţilor de combatere a traficului ilicit din România, Moldova şi Ucraina. Atenţia noastră a fost concentrată însă pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege naţională încă din 20 mai 2016. Întârzierea transpunerii pare să fie rezultatul relei credinţe a activiştilor antitutun, care demonizează o industrie legală, lansând atacuri la persoană, punând presiune asupra factorilor de decizie şi subminând acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricaţia şi comercializarea ţigaretelor şi fumatul în locurile publice. S-ar părea că nu va exista predictibilitate nici după publicarea legii de transpunere în Monitorul Oficial. Legea nu va putea fi aplicată în absenţa Normelor, care urmează să apară ulterior. În plus, se forţează deja completări şi modificări radicale ulterioare ale legii, prin simple acte administrative- hotărâri de guvern şi ordine ministeriale, generându-se astfel o permanentă stare de instabilitate a cadrului de reglementare. Este de aşteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilităţii, fiind amplificată de sezonalitate şi influenţată de ciclul electoral".

Reprezentanţii producătorilor de tutun mai susţin că, pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de ţigarete, împreună cu autorităţile de aplicare a legii le solicită de ani de zile, fără a avea acelaşi succes ca ONG-urile antitutun.

"Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou", se arată în comunicat.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al ţării noastre, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.