O bilă albă pentru Facebook

Rar am de spus ceva bun despre Facebook. Compania face bani urmărind, sistematic, comunicaţiile noastre. Măcar dacă ar oferi, contra cost, o modalitate de a fi scutit de această intruziune extraordinară în viaţa privată. Tolerează un limbaj abuziv din partea unor utilizatori. Iar în ultima vreme am observat că pe lista mea de "prieteni" apar persoane al căror profil pot jura că nu l-am văzut vreodată. (Eu îi verific pe aceia pe care îi adaug, să nu mă trezesc cu tot felul de ciudaţi). Suspectez că e un mod de a spori traficul pe reţea.

Dar iată că a venit şi timpul să spun ceva bun despre Mark Zuckerberg. Omul se confruntă acum cu un boicot coordonat din partea unor companii mari. Acestea au ameninţat că îşi vor retrage reclamele de pe Facebook dacă reţeaua nu va cenzura postările celor pe care activiştii îi consideră "rasişti". Adică toţi cei care nu subscriu la ideologia de tip Black Lives Matter.

Una dintre primele companii care dă lecţii de morală este fabricantul de îngheţată Ben&Jerry's. Unul dintre fondatorii companiei, un anume Ben Cohen, s-a evidenţiat deja prin iniţiative excentrice. Una dintre campaniile sale a constat în... ştampilarea bancnotelor aflate în circulaţie cu sloganuri politice. La câţi bani are în bancă, probabil domnul Cohen nu a folosit de ani de zile bancnotele acelea de hârtie, de câte un dolar. Altfel probabil s-ar fi gândit că, totuşi, mâzgăleşte banii de care se folosesc mulţi oameni săraci.

Acum, Ben&Jerry's spune că luptă împotriva "urii". Poate că ar fi bine să lupte mai întâi împotriva obezităţii. Ultima dată când am verificat, îngheţata era unul dintre cele mai nesănătoase alimente. Circa 400.000 de oameni mor, în fiecare an, direct din cauza obezităţii, doar în Statele Unite. Aproape de două ori mai mulţi decât au murit până acum din cauza coronavirusului. Şi mai puţin decât numărul sclavilor (388.000) care au fost transportaţi în coloniile şi statele care au format Statele Unite ale Americii în aproape trei secole de sclavie.

Aşa se petrece cu aceşti activişti de caviar. Putred de bogaţi, ei sar în căruţa activismului social pentru a scăpa de scandalurile care îi vizează. Ben&Jerry's face parte acum din concernul Unilever. Acesta, la rândul său, a anunţat că renunţă la reclamă pe Facebook şi Instagram. Mai bine ne-ar fi anunţat ce face cu uleiul de palmier cumpărat de pe plantaţii care au distrus pădurile tropicale, în Indonezia. În 2019, Unilever a fost arătat cu degetul ca fiind unul dintre primii zece poluatori cu plastic din lume. Alte acuzaţii au vizat contaminarea cu salmonella sau mercur.

Ceilalţi apostoli ai moralei sunt din aceiaşi plămadă. Unul este Hershey, compania care îi înfundă cu ciocolată industrială pe copiii americani. Altul este Clorox: printre produsele pe care le fabrică sunt brichete de cărbune pentru grătar. Alţii se mai gândesc. Printre aceştia, Coca-Cola (cunoscută pentru produsele sale sănătoase, cu bule şi cu mult zahăr) şi Target (un lanţ de supermarketuri care interzice cerşetoria în spaţiile sale).

Problema tuturor acestor titani ai industriei este simplă. Facebook refuză să cenzureze vocile conservatoare. În primul rând, pe Donald Trump. Aşa că ei speră ca prin presiunea pusă pe Facebook postările Dreptei vor dispare din spaţiul virtual.

Observaţi o problemă cu această iniţiativă? Stânga ne-a explicat, decenii la rând, că ea apără interesele "omului de pe stradă". Şi că politica este capturată de cei cu buzunarele adânci. Iată că lucrurile stau exact pe dos. Corporaţii mega-bogate, unele acuzate de monopol (Microsoft), îşi arogă dreptul de a stabili cine are dreptul să spună ceva pe reţelele sociale.

Până una, alta, Zuckerberg a refuzat să cedeze. A declarat că libertatea expresiei este importantă. A mai anunţat, ironic, că cei care ameninţă cu boicotul vor veni să bată tot la uşa lui.

Are dreptate. Dar nu pentru că el însuşi ar fi o lumină a liberalismului. (Aş spune că dimpotrivă). Cea mai mare parte a veniturilor generate de reclama pe Facebook vin nu din partea marilor corporaţii, ci din direcţia micilor firme. Facebook riscă să piardă doar 250 de milioane de dolari, o picătură în oceanul celor 77 de miliarde de dolari câştigaţi anul trecut. Cu alte cuvinte, puterea pe Facebook este (încă) în mâinile celor mulţi. Aşa câ (deocamdată) putem citi şi altfel de postări decât cele ale Stângii radicale.

Pentru noi, acum, toate acestea au şi o morală. Comunismul în România a însemnat, printre altele, o politizare extremă a întregii vieţi. Inclusiv a economiei. Observ, din păcate, că acele timpuri par să se întoarcă. Avem acum companii care fabrică bere sau biscuiţi, linii aeriene sau case de modă, care intervin cu greutatea capitalului lor pe piaţa politică sau pe piaţa ideilor. Uneori în complicitate cu Statul sau cu câte un Partid mesianic. Întotdeauna în favoarea cauzelor "pro­gresiste". Iar întrebarea este: cât timp li se va mai permite să folosească banii clienţilor pentru a finanţa acest circ?