Pandemia de coronavirus a adâncit inegalităţile de pe piaţa muncii şi a accelerat semnificativ ritmul în care sectoarele public şi privat trebuie să acţioneze ca să se asigure că milioane de persoane îşi păstrează posturile pe o piaţă în schimbare datorită tehnologiei, conform unui raport publicat săptămâna aceasta de Forumul Economic Mondial (WEF).
Acesta subliniază că, în următorii cinci ani, automatizarea şi o nouă diviziune a muncii între oameni şi maşini vor elimina 85 de milioane de posturi în întreaga lume.
Conform documentului, lucrul la distanţă va fi menţinut, iar angajaţii trebui să se aştepte să îşi schimbe cariera, respectiv să îşi perfecţioneze abilităţile de mai multe ori pe parcursul carierei, ca să se adapteze la noile tendinţe de muncă.
Astfel, aproape jumătate din lucrătorii care ar urma să îşi păstreze posturile în următorii cinci ani vor trebui să înveţe noi calificări, iar până în 2025 angajatorii vor împărţi egal munca între oameni şi roboţi.
"Pandemia de Covid-19 a grăbit sosirea viitorului muncii", declară Saadia Zahidi, directorul general al WEF, menţionând că inegalitatea va creşte, probabil, dacă lucrătorii eliminaţi nu pot fi recalificaţi pentru noi profesii.
Potrivit raportului, mai bine de două cincimi dintre companiile mari chestionate de WEF intenţionează să îşi reducă forţa de muncă datorită integrării tehnologiei. Documentul subliniază: "Pentru prima oară în ultimii ani, crearea de locuri de muncă începe să nu mai ţină ritmul cu desfiinţarea acestora, ceea ce va afecta extrem de puternic lucrătorii defavorizaţi".
WEF aminteşte că pandemia de coronavirus a provocat o creştere accentuată a şomajului la nivel mondial, iar în acest context mai multe economii importante din Europa şi din alte părţi ale lumii au acordat diverse forme de sprijin.
"Pe măsură ce cresc cifrele privind şomajul, extinderea protecţiei sociale trebuie realizată de urgenţă", subliniază raportul, menţionând că acest lucru priveşte inclusiv sprijinul pentru recalificarea lucrătorilor care nu mai au posturi şi trebuie să facă faţă locurilor de muncă "ale viitorului".
Conform WEF, pandemia riscă să adâncească inegalităţile existente pe piaţa muncii deoarece industriile cele mai afectate, inclusiv călătoriile şi turismul, ospitalitatea şi comerţul cu amănuntul, tind să aibă lucrători mai tineri şi cu salarii mai mici.
De menţionat că Banca Mondială a avertizat că pandemia ar putea creşte inegalitatea veniturilor, respectiv ar putea duce până la 115 milioane de oameni în sărăcie extremă în acest an.
Conform WEF, sondaje realizate în rândul a aproape 300 de companii globale arată că patru din cinci directori accelerează planurile de digitalizare a muncii şi introducere a noilor tehnologii, anulând progresele în privinţa angajărilor înregistrate după criza financiară din 2007-2008.
• Cerere importantă de servicii în domeniile cloud computing şi comerţ electronic
Raportul subliniază că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei de către întreprinderi şi consumatori, fiind remarcată o creştere importantă a cererii de servicii de cloud computing şi comerţ electronic, situaţie care afectează în mod negativ companiile ce nu îşi pot servi clienţii online.
Totodată, menţionează WEF, lucrătorii care nu pot munci de acasă, fie pentru că slujbele lor necesită interacţiune faţă în faţă, fie pentru că au acces limitat la internet, au fost defavorizaţi puternic în această perioadă.
"Eforturile de sprijinire a celor afectaţi de criza actuală rămân în urma vitezei schimbării", declară fondatorul WEF, Klaus Schwab, precizând: "Ne aflăm într-un moment definitoriu - deciziile şi alegerile pe care le luăm astăzi vor determina cursul vieţilor şi al mijloacelor de trai ale unor generaţii întregi".
Conform raportului WEF, schimbarea diviziunii muncii între oameni şi maşini ar putea, totuşi, da naştere la 97 de milioane de noi posturi până în 2025. Acestea, însă, nu mai sunt posturi ale trecutului, iar locurile de muncă ce urmează să fie din ce în ce mai redundante includ asistenţi administrativi, contabili şi funcţionari de salarizare. La polul opus, posturile tot mai căutate le includ pe cele din economia verde, din sectorul datelor şi al inteligenţei artificiale, inginerie, cloud computing, dezvoltarea de produse.
"Domeniile în care oamenii îşi vor putea păstra avantajele în faţa roboţilor sunt managementul, consilierea, luarea de decizii, gândirea, comunicarea şi interacţiunea", arată studiul, care anticipează o creştere a numărului locurilor de muncă în marketing, vânzări şi producţie de conţinut.
Aproximativ 43% dintre companiile chestionate s-au declarat pregătite să îşi reducă forţa de muncă în urma integrării tehnologiei, 41% intenţionează să îşi extindă folosirea de contractori, iar 34% iau în considerare extinderea forţei de muncă datorită integrării tehnologiei, mai relevă studiul.
Conform acestuia, unii lucrători ale căror locuri de muncă sunt vulnerabile ar putea să se mute în noi cariere. WEF precizează că 94% dintre întreprinderile chestionate se aşteaptă ca angajaţii să acumuleze noi competenţe la locul de muncă, faţă de numai 65% în 2018.
• LinkedIn: Mulţi profesionişti care s-au mutat în posturi din noua economie provin din ocupaţii complet diferite
O analiză efectuată de LinkedIn pentru WEF arată că mulţi profesionişti care s-au mutat în "posturi emergente în noua economie", în ultimii cinci ani, provin din ocupaţii complet diferite, care, în unele cazuri, nu presupuneau competenţe similare.
De exemplu, arată sursa, jumătate dintre cei care au trecut la profesii de ştiinţă a datelor şi inteligenţă artificială (AI) provin din industrii independente. Această cifră urcă la 67% în cazul posturilor de inginer, 72% în cele de conţinut şi 75% în vânzări.
Tranziţia către date şi AI permite cea mai mare variaţie a profilurilor de abilităţi, arată studiul LinkedIn, constatând că jumătate dintre cei care s-au mutat în aceste posturi aveau anterior abilităţi cu asemănare redusă.
Studiul notează că societăţile investesc din ce în ce mai mult în recalificarea angajaţilor existenţi, iar jumătate dintre lucrătorii care rămân în posturile lor vor trebui să deprindă noi abilităţi pentru ca să-şi poată realiza munca într-o lume din ce în ce mai automatizată.
Raportul WEF citează un studiu al furnizorului de servicii de educaţie online Coursera, care a constatat că între lunile aprilie şi iunie a crescut de cinci ori oferta de oportunităţi de învăţare online din partea angajatorilor şi de patru ori numărul persoanelor care caută oportunităţi de învăţare online din proprie iniţiativă.
Războiul dintre oameni şi roboţi, des întâlnit în literatură şi cinematografie, este pe cale să devină o realitate pe piaţa muncii, mai repede decât ne-am fi aşteptat. Estimările de anul trecut au fost date complet peste cap de efectele crizei sanitare, iar tranziţia de la om la maşină pe piaţa muncii s-a accelerat brusc.
Dacă acum suntem anunţaţi că roboţii vor produce 85 de milioane şomeri în următorii cinci ani, în urmă cu un an perspectiva era cu totul alta. Un studiu publicat de cabinetul britanic Oxford Economics susţinea că roboţii ar putea înlocui 20 de milioane de angajaţi până în 2030 la nivel global. Angajaţii cel mai puţin calificaţi urmau să fie cei mai afectaţi, iar acest lucru urma să se producă într-o manieră extrem de inegală de la o ţară la alta sau chiar în aceeaşi ţară. Numeroşi experţi afirmau că, în timp ce automatizarea contribuie în general la crearea de locuri de muncă, ea a condus şi la o diviziune între locurile de muncă calificate şi cele mai puţin calificate, lăsând mulţi angajaţi fără slujbă. Studiul Oxford Economics estima că actualul val de "robotizare" va spori productivitatea şi creşterea economică, creând în acelaşi timp tot atâtea locuri de muncă câte va desfiinţa. Experţii susţineau că economia globală ar putea genera până la 5.000 de miliarde de dolari până în 2030 ca urmare a creşterii productivităţii datorită robotizării. Studiul dezvăluia de asemenea că roboţii vor fi din ce în ce mai prezenţi în comerţ, sănătate, industria hotelieră şi restaurante, în transport, dar şi în construcţii şi agricultură. Pe de altă parte, tot în 2019, economistul şef al Băncii Mondiale, Pinelopi Koujianou Goldberg afirma că sporirea automatizării a avut un impact neglijabil asupra numărului de locuri de muncă la scară mondială. "Teama că roboţii au eliminat locuri de muncă nu este sprijinită de dovezi, până acum", a declarat Pinelopi Koujianou Goldberg. Raportul Băncii Mondiale, intitulat "World Development Report 2019" sublinia că natura muncii va evolua în viitor. Chiar dacă progresele tehnologice în domeniul automatizării permit roboţilor să preia mii de sarcini de rutină şi să elimine multe joburi cu calificare redusă din economiile avansate şi ţările în curs de dezvoltare, ele creează de asemenea oportunităţi pentru locuri de muncă diferite, mai productive şi mai creative. Pinelopi Koujianou Goldberg susţine: "Aceasta este cea de a patra revoluţie industrială, au mai fost trei până acum, şi în fiecare caz am reuşit să supravieţuim astfel încât nu se pune problema ca maşinile să elimine complet oamenii. În cele din urmă ne vom adapta". Chiar dacă efectele automatizării au fost neglijabile, până acum, la scară globală, raportul Băncii Mondiale arată că gradul de ocupare în sectorul industrial a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale în ultimele două decenii în ţări precum Marea Britanie, Spania şi Singapore, pe măsură ce angajaţii au migrat dinspre locurile de muncă în sectorul manufacturier spre cele din sectorul serviciilor. În paralel însă, gradul de ocupare în sectorul industrial a crescut în unele ţări în curs de dezvoltare, precum Vietnam, unde a urcat de la 9% în 1991 la 25% în 2017. În viitor, este mai probabil ca muncitorii să aibă mai multe locuri de muncă de-a lungul carierei lor profesionale, în mare parte graţie expansiunii economiei informale, "gig economy", decât să deţină o singură poziţie la un singur angajator timp de mai multe decenii. În plus, vor deveni din ce în ce mai importante un set competenţe diferite. În locul competenţelor mai puţin avansate, care pot fi înlocuite de tehnologie, angajatorii vor începe să fie interesaţi să angajeze oamenii cu competenţe cognitive avansate, precum cele de rezolvare a problemelor, capacitatea de a lucra în echipă şi talentele de comunicare şi argumentare.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 01:49)
La 300 de ani după revoluția industrială se conturează revoluția dgitală. Ca și precedenta, este benefică pentru generațiile următoare. Pentru cei mai mulți dintre noi noi este o pacoste costisitoare și chinuitoare.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 09:35)
In tarile dezvoltate poate ca nu s-au pierdut inca atat de multe locuri de munca din cauza automatizarii si a digitalizarii, dar salariile nu au mai crescut de mult in ritmul in care a crescut economia. Si este o iluzie parerea ca vor aparea noi locuri de munca care sa acopere pierderile din alte zone economice.
Exista la momentul actual 2 revolutii macroeconomice cu consecinte dramatice pt viitorul omenirii:
1. revolutia banilor ieftini si cresterea exploziva a datoriilor , fenomen care denatureaza pretul real al activelor si al riscului.
2. automatizarea si digitalizarea, care au dus la cresterea exploziva a productivitatii. Se vor pierde locuri de munca si oamenii vor fi tot mai prost platiti. Joburile cu inalta calificare vor fi tot mai putine. Pana si munca programatorilor IT in viitorul apropiat va devani o munca de rutina. Am vazut recent un documentar la noi si acolo spunea cineva ca acum 30-40 de ani la departamentul de contabilitate al corporatiei lucrau 200 de persoane si acum lucreaza 10. Cam asta este viitorul si oamenii se tem pe buna dreptate. De aici apare si refluxul globalizarii, tarile dezvoltate incearca sa aduca tot mai multe joburi inapoi. De aici si scaderea dramatica a natalitatii in tarile dezvoltate, oamenii se tem si pentru ei, dar si pt copiii lor, iar viata a devenit atat de complicata incat este o povara sa cresti 2 sau 3 copii.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 10:05)
Ironia soartei, a progresului si a civilizației!.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Obama în data de 22.10.2020, 16:01)
probabil asa s-au gandit si s-au panicat cand a venit revolutia industriala... ce se fac aia care secerau graul cu secera sau lucrau pamantul cu calul? omenirea se va adapta si da, poate la inceput va fi dificil..
2. Populatia globului e destul de mare
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 09:46)
85M la ~3.5B working age rezulta 2.4%
2.1. Cati din aia 3.5 miliarde crezi ca au joburi? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 14:05)
Oricum toate predictiile astea cu 85 de milioane (altii dau 20 de milioane), n-au nicio valoare, nici fundament. Isi fac unii de lucru sa nu stea degeaba, mai dau in bobi, d-astea.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.10.2020, 10:16)
Oamenii fac mașini, mașinile produc șomeri, șomerii produc probleme.
Cine rezolvă problemele?...... să nu-mi spuneți că statul, care este tot mai neputincios!.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Vali în data de 22.10.2020, 19:57)
" Pentru prima oară în ultimii ani, crearea de posturi nu ţine ritmul cu desfiinţarea acestora "
stiti ce inseamna asta nu ?
tensiune sociala
daca nu le dai oamenilor ceva de facut , isi dau ei ceva de facut