Liberalizarea pieţei muncii din România pentru Asia şi Africa, în contextul deficitului de forţă de muncă de pe piaţa internă ar fi numai o soluţie complementară şi temporară, care implică o serie de riscuri, a declarat Januzs Grzyb, un înalt oficial din Ministerul polonez al Muncii, citat de NewsIn.
Janusz Grzyb, director al Departamentului pentru Migraţie din Ministerul polonez al Muncii, a fost invitat de autorităţile române pentru a împărtăşi din experienţa Poloniei în demararea unor acţiuni care să încurajeze forţa de muncă emigrantă să revină în ţară. "Încurajararea propriei forţe de muncă să revină în ţară este adevărata soluţie pentru deficitul existent pe piaţă", a explicat Grzyb. Oficialul a atras atenţia că mulţi dintre cetăţenii români şi polonezi plecaţi peste hotare sunt angajaţi sub calificarea lor, culegând căpşuni sau muncind în construcţii - activităţi "fără prestigiu" pe plan social.
"Acest fenomen poate fi definit ca brain waste, irosire de creier, şi înseamnă că ei au un anumit nivel de calificare şi educaţie în ţara de origine de care nu se pot folosi în momentul în care emigrează. Culegerea căpşunilor pentru câţiva ani - în afara faptului că le permite să strângă bani - presupune şi pierderea oportunităţii de a-şi continua educaţia, de a se dezvolta profesional şi de a avea o carieră", a explicat oficialul polonez.
Soluţia găsită de polonezi a fost demararea unei campanii de informare care să le aducă la cunoştinţă cetăţenilor la ce riscuri se expun dacă emigrează sau ce pot face cei care au emigrat pentru a se întoarce şi a-şi dezvolta cariera.
Grzyb consideră că o astfel de abordare ar fi eficientă şi pentru România, chiar numărul de emigranţi români este considerabil mai mare decât cel al polonezilor. "Este mai bine să începi cu asemenea activităţi punctuale, minore, decât să nu faci nimic", a fost mesajul său către autorităţile din România.
"Situaţia s-a schimbat deja în ultimii ani şi am putut observa unele similarităţi între Polonia şi România, după aderarea acestei ţări la UE. Un număr mare de cetăţeni din ţările noastre a căutat de lucru peste graniţe şi şi-au părăsit ţările de baştină. De asemenea, ambele ţări au o dezvoltare economică accentuată, astfel că angajatorii autohtoni au nevoie de forţă de muncă de pe piaţa internă", a afirmat polonezul .
Riscurile "importului" de forţă de muncă din ţări non-UE
Grzyb consideră că trebuie găsite alternative la problemele de pe piaţa muncii. "O soluţie ar fi să liberalizăm piaţa pentru muncitorii străini, dar România şi Polonia nu sunt atractive, pentru că oferă salarii mici. Mulţi preferă ţările vestice", a declarat directorul Departamentului polonez pentru migraţie.
Chiar dacă forţa de muncă străină, din Africa sau din Asia, ar fi interesată de România, aceasta nu ar fi o soluţia viabilă pe termen lung. "Eu cred că angajarea străinilor nu poate fi decât o soluţie complementară şi temporară, care nu poate rezolva problema pieţei naţionale de muncă. Trebuie să investim în propriile noastre resurse umane, să le arătăm că există posibilităţi reale de a-şi continua carierele profesionale acasă, lângă familiile lor", a subliniat Grzyb.
În urma analizei efectuate de autorităţile poloneze, au fost identificate o serie de riscuri implicate de liberalizarea pieţei muncii, cum ar fi folosirea vizei în scopuri ilegale şi costurile crescute pentru repatrierea unor infractori străini în lipsa unor acorduri de readmisie.
Politici pentru încurajarea revenirii în ţară
Revenind la consultările bilaterale de la Bucureşti, Grzyb a vorbit despre modalităţile prin care emigranţii pot fi ajutaţi să ia decizia de a reveni în ţara de origine. În cadrul programului operaţional susţinut de fonduri europene - denumit Human Resources Development - Polonia va lansa de la sfârşitul lunii septembrie un proiect cu două componente.
"Economiile noastre în dezvoltare au nevoie de un val de profesionişti, dat fiind ritmul crescut de dezvoltare. De exemplu, pe piaţa muncii din Polonia avem un deficit de 600.000 de locuri de muncă, mai ales în agricultură şi în construcţii", a adăugat el. Potrivit unor date neoficiale, Polonia ar avea în jur de 1.200.000 de cetăţeni peste hotare, în timp ce numai în Spania şi Italia sunt plecaţi peste 1.500.000 de români.
În plus, ambele ţări se confruntă cu problema îmbătrânirii populaţiei, ceea ce va afecta dezvoltarea ţării. În umătorii 30 de ani, România va avea o populaţie redusă cu 18%, iar Polonia cu 21%.
Prima componentă a proiectului este crearea şi dezvoltarea unui site pentru emigranţii care doresc să revină în ţară. "Am angajat jurnalişti care să scrie texte informative cât mai clare şi mai inteligibile pentru acest site. Aceste informaţii îi vor ajuta să se orienteze, din punct de vedere juridic şi financiar, şi să îşi facă o imagine despre dezvoltarea ţării lor de origine", a explicat oficialul.
Cea de-a doua componentă este constituită dintr-o campanie de informare realizată de specialişti în relaţii publice în ţările străine în care există mulţi polonezi, cum ar fi Marea Britanie.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 15.09.2008, 15:29)
Prietenii mei care lucreaza in strainatate, se intorc doar in vizita sau daca se prelungeste perioada in care nu gasesc de lucru iar in cazul acesta refuza sa lucreze in tara; stau ce stau si apoi pleaca sa-si incerce inca odata norocul in strainatate; nu conteaza neaparat banii, conteaza si atmosfera generala de aici; sau invatat cu un alt nivel de civilizatie sau ceva de genul acesta, nu pot sa explic in locul lor deoarece nu am calatorit si nu am muncit afara; ei spun ca nu s-ar angaja aici in tara, nici daca le-ar pune cineva un pistol in ceafa.