"Dialogul" dintre preşedintele nostru şi prima putere în stat - aceea legislativă, adică Parlamentul ţării - îmbracă, în ultimele zile, forme de-a dreptul hilare.
Preşedintele, exercitându-şi prerogativa constituţională de a-şi exprima şi el liber opiniile politice, a găsit de cuviinţă să ne aducă la cunoştinţă că senatorii şi deputaţii "fac legi pentru infractori". Concret, el se referea la o lege menită să-i scutească de ceva datorii pe producătorii autohtoni de bere, mulţi dintre ei aduşi în stare de insolvenţă de politica economică a statului român postdecembrist, în componenţa acestuia intrând şi instituţia care a generat hiperinflaţia nimicitoare din deceniul trecut, pe numele ei BNR.
La aflarea opiniei prezidenţiale, conducătorii celor două camere ale Parlamentului, unul aparţinând grupării aflată pe băncile puterii, celălalt grupării de pe băncile opoziţiei, şi-au descoperit, pe dată, comunitatea de origine şi de interese, s-au întrunit şi au votat o declaraţie prin care îi atrag atenţia şefului statului că i-a jignit, făcându-i complici cu infractorii, şi îl somează să îşi ceară scuze pentru afirmaţiile sale impardonabile. Şeful Senatului, supărat foc, iese pe sticlă, la ceas de seară, să ne spună cât de mare a fost contribuţia domniilor lor, parlamentarii, la uriaşele noastre împliniri din ultimii 17 ani. În această perioadă, ne spune domnul Nicolae Văcăroiu, Parlamentul României a adoptat "peste 10.000 de legi". Numai "datorită" acestor "peste 10.000 de legi" suntem unde suntem şi nu în alt loc. Domnul Preşedinte Băsescu, ne sugerează primul senator al ţării, ar trebui să aibă ceva mai mult respect pentru neprecupeţitul efort făcut de legiuitori în pavarea cu norme călăuzitoare a drumului nostru către luminile democraţiei şi bunăstării.
Cele "peste 10.000 de legi" au făcut posibile: transformarea a jumătate din capacităţile de producţie ale ţării în fier vechi şi materiale de construcţie; înstrăinarea a peste 80% din capitalul naţional, ceea ce face ca un procent corespunzător din PIB-ul anual să intre în conturi bancare aflate în afara ţării, rămânând mai nimic de investit în teritoriul naţional; distrugerea a peste 4 milioane de locuri de muncă, urmarea fiind aceea că 3 milioane de români au luat calea băjeniei, abandonându-şi copiii în voia sorţii, a drogurilor şi criminalităţii de toate felurile; decesul prematur a milioane de vârstnici şi nou-născuţi, din cauza lipsei de medicamente şi de îngrijire medicală; polarizarea socială dusă la extrem, prin concentrarea avuţiei naţionale în mâinile a 4-5% din cetăţeni, în timp ce restul de 95-96% trăieşte în sărăcie lucie; infestarea întregii societăţi româneşti cu virusul corupţiei, cu dispreţul faţă de muncă, cinste, competenţă etc. Iată mănunchiul principalelor rezultate obţinute prin adoptarea şi punerea în practică a celor "peste 10.000 de legi"!
Rămâne de văzut dacă producătorii autohtoni de bere, vizaţi de Preşedintele Băsescu, nu şi-au plătit birurile către stat pentru că au vrut să fure statul sau pentru că, pur şi simplu, n-au avut de unde să plătească birurile în cauză.
Observ, mai întâi, că berarii nu sunt primii capitalişti români care s-au îmbogăţit prin neplata datoriilor către stat. Au fost şi alţii scutiţi de astfel de datorii, inclusiv în timpurile când domnul Traian Băsescu era membru al Guvernului.
În al doilea rând, se cuvine să observăm că legiuitorii români au făcut şi fac legi nu numai pentru infractori, ci şi pentru prădători. Cele mai mari bogăţii nu s-au strâns din neplata datoriilor la buget, ci prin cumpărarea pe nimic a unor hălci uriaşe din avuţia naţională, pe baza şi cu ajutorul legilor "privatizării". Bogăţii la fel de mari s-au strâns şi vânzând statului produse la preţuri umflate cu ajutorul ... legilor referitoare la achiziţiile publice.
Acestea sunt motivele care mă fac să afirm că domnul Preşedinte îi subestimează pe legiuitori, făcându-i complici numai cu infractorii. Meritele celor care au născut cele peste 10.000 de legi sunt mult mai mari. Lor le sunt datori şi prădătorii transformaţi în miliardarii tranziţiei.