OPINII PSD, partidul care nu înţelege diaspora

Prim-ministrul Mihai Tudose răspundea, pe 13 august, pe Facebook unei doamne care, alături de soţul său, fuseseră "nevoiţi" să muncească în străinătate.

Schimbul de replici a atras câteva reacţii în mass-media, dar, nici la distanţă de o săptămână, nu s-a înţeles substratul acestuia. Mesajul premierului indica definiţia largă a PSD pe tema celor care lucrează în domeniul sănătăţii, dar şi frica PSD-ului faţă de românii aflaţi în afara graniţelor. Practic, în loc să încerce să-şi trateze această frică, PSD-ul preferă s-o redefinească în culorile sale.

În scurtul mesaj redat de premier, doamna puncta un element intim comunicării PSD din ultimii ani, acela de patriotism, un dor de ţară care s-ar răsfrânge şi în rândul românilor din diaspora. Doamna are profundă dreptate, dar mesajul scris premierului arată şi o altă faţetă, poate mai perversă, în măsura în care dânsa cade victimă comunicării politice a PSD.

Răspunsul premierului vine într-un stil sensibil, empatic, iar echipa sa de comunicare îmbină promisiunile politice cu un evident sentimentalism. "O mare firmă americană a început demersurile pentru afaceri aici... investiţii colosale... o [altă -n.r.] firmă recunoscută la nivel mondial a demarat o investiţie de jumătate de miliard de euro în România". Domnul Tudose prezenta ştiri bune, realizări în domeniul investiţiilor străine şi spunea că românii sunt bineveniţi în ţara lor de baştină: "Vă aşteptăm cu drag înapoi acasă". Ideea că ne dezvoltăm pe baza investiţiilor străine, că atragem capital din alte ţări ar fi, deci, o paralelă la întoarcerea talentului românesc în ţară. Buna guvernare duce la creştere economică, deci la slujbe, aşadar oricine e bine primit înapoi.

Există uşoare unde naţionaliste aici, în comunicarea PSD-istului către un alegător. Ideea că atragem investiţii străine înseamnă că primim ceva, că ni se dă şi, deci, prin eforturile noastre, putem da şi noi mai departe, ca Guvern. "Veniţi înapoi în ţară, e mai bine, banii sunt, de fapt, ai noştri, pentru noi", ar spune, de fapt, premierul. Diferenţa practică dintre a munci în străinătate sau pentru firme străine în România nu există, bineînţeles, pentru oricine apreciază logica, dar faptul că acele firme sunt în România le face ale noastre şi hrăneşte sentimentul de mândrie naţională. E ca şi când marile corporaţii ar munci pentru noi.

Personal, m-a frapat simplitatea întrebării: "Dacă eu şi soţul meu dorim să ne întoarcem în ţară, putem găsi loc de munca bine plătit? În Bucureşti?" Simt acolo dorinţa de a primi şi nu de a căuta, permisiunea cerută în subtext unui Vodă de a te întoarce din exil. "Putem să..?" nu este "Dorim să", nu implică aceeaşi acţiune, în măsura în care o majoritate covârşitoare a românilor din diaspora au votat, în mod repetat, împotriva PSD-ului.

Cu toate acestea, în contrast cu naivitatea întrebării, comunicarea politică este foarte bună, în această simplă postare de Facebook, pentru că se joacă cu preconcepţiile populare, a alegerilor trecute şi le întoarce în cap. Într-o eră a neclarităţii şi post-adevărului, mesajul scris de premier nu implică guvernarea PSD în stadiul actual al României, ca motiv pentru care chiar şi doamna în cauză ar fi plecat din ţară. Nu. Domnul Tudose spune că acel cuplu a fost nevoit să plece, dar trece peste trecutul care i-a împins, pe ea şi pe soţ, să o facă. Este, dacă doriţi, un nou început, o declaraţie politică de amnistie. Din nou, este şi un punct de imagine pentru domnul Tudose, care se vrea diferit de alţi pesedişti, un om sensibil şi de acţiune, un lider care aduce rezultate. Glorie echipei de imagine!

Schimbul de mesaje, dacă este veridic - şi cred că este, pentru că este prea bun ca să fie construit în laborator, iar doamna în cauză există- sugerează faptul că românii plecaţi în străinătate ar vota PSD-ul, dacă ar avea slujbe şi beneficii la care să se întoarcă în ţară; din dragoste pentru România. În acelaşi timp, arată involuntar, cel puţin pentru o altă tabără şi într-un mod mult mai subtil, ce electorat speră să atragă PSD-ul înapoi în ţară.

"Ştiu că este greu în străinătate şi nu de bine aţi plecat din ţară, dar mă bucur că sufletul şi gândul vă sunt tot în România. Tot timpul avem nevoie de oameni bine pregătiţi în toate domesaniile, dar mai ales în domeniul sănătăţii," îi scrie premierul doamnei respective.

Este ca şi când domnul Tudose s-ar adresa unui doctor fugit din ţară. Fără răutate şi strict pe baza informaţiilor publice din contul doamnei, nu pot să nu observ diploma de tămăduitoare în Theta Healing, o tehnică fără baze ştiinţifice, ca şi peste calitatea de membru în Jeunesse Global, o firmă cu evident aspect piramidal, de MLM. Dânsa are şi diplome de fizioterapeut şi maseur şi respect voinţa de a munci în orice domeniu, în străinătate, ca şi dorul de casă, pe care l-am cunoscut şi eu foarte bine. Aşadar, trecând peste aceste detalii, am rezumat analiza de mai sus strict la faptul că domnul Tudose răspunde unui cetăţean român. Doamna poate fi oricine, atâta timp cât este în vârstă, trăieşte în străinătate şi are probabile simpatii pesediste.

Scrisoarea doamnei, în esenţa ei, este o petiţie, de aceeaşi anvergură cu toţi nenorociţii care protestează, în număr de 3 sau 10.000, în faţa Guvernului, de peste 200 de zile. Bine, Sorosiştii nu merită aceeaşi atenţie şi sunt deja întorşi în ţară. De fapt, "tinerii frumoşi şi liberi" care au scandat împotriva guvernării PSD, la câţi bani au fost plătiţi de Soroş pentru eforturile lor, au adus mai multe investiţii străine în ţară decât va putea domnul Tudose în întreg mandatul său. Nu mai zic de activitatea lor în corporaţiile multinaţionale care nu mai erau, la vârful protestelor, ale noastre, ci ale unor interese obscure, străine, rele, tot ca rezultat al comunicării pesediste. Desigur, nu acesta este adevărul.

Adevărul este că românii de vârsta mea, inclusiv cei ca mine care s-au întors în ţară, cam vor să se care, domnule Tudose. Nu ne veţi putea aduce înapoi sau să ne convingeţi să rămânem doar cu emoţii patriotarde sau idei de investiţii străine. Pe viitor, nu putem să ţinem pe umeri ceea ce colegii dumneavoastră, mână în mână cu votanţii lor, din păcate părinţii unora dintre noi, au distrus. Iar acesta, bineînţeles cu vina împărţită şi la alte partide, este motivul pentru care românii din diaspora sunt mult mai bine acolo, decât aici. Acolo trebuie să rămână şi de acolo să ne protejeze, pe cât pot; nu să fie traşi înapoi.