• Pentru acest an, valoarea fondurilor structurale absorbite este estimată la 1,3 miliarde euro
Viteza cu care proiectele româneşti vor absorbi fonduri europene va creşte în următorii trei ani, sunt de părere reprezentanţii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" (AM POSDRU) şi ai Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).
Potrivit directorului general ACIS, domnul Ştefan Ciobanu, ritmul accelerat al absorbţiei fondurilor europene, prognozat pentru următorii trei ani, va asigura României un avânt la intrarea în următorul interval alocat proiectelor de acest gen, care va începe, cel mai probabil, începând cu anul 2013.
Oficialii AM POSDRU prezenţi, ieri, la un seminar organizat de Camera de Comerţ Italiană pentru România, susţin că numeroase ţări europene au întâmpinat dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale, cu precădere în primii ani de după aderarea la UE. Pentru multe din aceste ţări, dificultăţile indică o lipsă a strategiei pe termen lung din partea autorităţilor, resurse inadecvate pentru co-finanţare, capacitate administrativă redusă, atât la nivel central, cât şi local, cărora li se alătură lipsa de coordonare între instituţii şi a pregătirii personalului dedicat.
România deţine, la ora actuală, penultima poziţie în clasamentul ţărilor membre UE, în funcţie de capacitatea de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură, energie şi proiecte în domeniul resurselor umane în perioada 2007-2013; singura ţară faţă de care stăm mai bine la acest capitol este Grecia.
• 32 miliarde euro disponibile pentru România
Resursele alocate de UE ţării noastre se ridică la aproximativ 32 miliarde euro pentru intervalul 2007-2013, din care 19,7 miliarde euro pot fi obţinuţi exclusiv din fondurile structurale şi de coeziune, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (EDRF), Fondul Social European (ESF) şi Fondul de Coeziune (CF). Ţara noastră este eligibilă pentru încă 12,3 miliarde euro pentru proiecte în agricultură, piscicultură şi dezvoltare socială, prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (EAFRD) şi al Fondului European de Pescuit (EFF).
Cele 19,7 miliarde euro disponibile pentru ţara noastră sunt repartizate astfel: 60% pentru infrastructură, 15% pentru competitivitate economică, 20% pentru creşterea performanţelor capitalului uman şi 5% pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative; co-finanţarea naţională este estimată la 5,5 miliarde euro.
Numărul proiectelor depuse la începutul acestui an este de 16.470, în valoare totală de circa 35 miliarde euro, din care contribuţiile UE ar acoperi 23,31 miliarde euro, adică de 2,6 ori mai mult decât sumele disponibile pentru intervalul 2007-2010. Peste 4.200 din aceste proiecte au fost aprobate, valoarea lor fiind de 9,7 miliarde euro, din care finanţarea europeană acoperă 6,49 miliarde euro (suma se ridică la 75% din valoarea fondurilor disponibile între 2007 şi 2010).
Dacă ar fi absorbite în totalitate, fondurile structurale alocate României ar reprezenta o finmanţare egală cu 5% din PIB. Rata actuală de absorbţie denotă faptul că implementarea mecanismelor este, în continuare, dificilă, îmbunătăţirea ei fiind absolut necesară pentru a avea succes.