Firme înfiinţate în paradisuri fiscale au finanţat războaie civile sau programe nucleare în Siria şi Coreea de Nord, potrivit jurnaliştilor implicaţi în ancheta Panama Papers.
Aceştia susţin că regimul sirian al preşedintelui Bashar al-Assad a reuşit să ocolească sancţiunile internaţionale şi să-şi finanţeze operaţiunile de război cu ajutorul a trei firme-fantomă cu sediul în Seychelles, ale căror nume au fost dezvăluite de "Panama Papers", transmite AFP, preluând cotidianul Le Monde, una din publicaţiile implicate în investigaţie.
Potrivit anchetei, înregistrarea de firme în paradisuri fiscale a fost o practică de lungă durată a lui Rami Makhlouf, vărul extrem de bogat al lui Bashar al-Assad şi una dintre figurile cele mai acuzate de opozanţii regimului.
În 2012, printr-un ordin de vicepremier şi de ministru al Finanţelor Publice semnat de Florin Georgescu, România i-a blocat fondurile de la BRD cetăţeanului sirian Rami Makhlouf.
Considerat cel mai bogat, puternic şi corupt om din Siria, se spune despre Makhlouf că nimic nu se leagă şi se dezleagă fără el în materie de afaceri siriene.
Financial Times îl indica pe Makhlouf drept deţinătorul controlului pe 60% din economia siriană- telecomunicaţii, petrol, gaze naturale, construcţii, media, bănci, duty- free, media, imobiliare, produse de lux, restaurante, retail, companii aeriene, turism.
Potrivit Sorinei Matei, citând cablograme Wikileaks, actualul ambasador al Republicii Arabe Siriene în România, Walid Othman, este socrul lui Rami Makhlouf.
Conform anchetei desfăşurate de Consorţiul internaţional al jurnaliştilor de investigaţii (ICIJ), Suddeutsche Zeitung şi partenerii lor, trei societăţi siriene indicate de Trezoreria americana ca "susţinătoare ale maşinăriei represive siriene au recurs la serviciile firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca pentru a înfiinţa firme-fantomă în Seychelles", scrie Le Monde, citat de Ştirileprotv.
În plus, firmele-fantomă erau "o modalitate, pentru regimul sirian, de a ocoli sancţiunile internaţionale (...) şi de a camufla averea familiei Assad", aflată la putere în Siria de aproape o jumătate de secol, adaugă le Monde.
Cele trei firme siriene - Pangates International, Maximă Middle East Trading şi Morgan Additives Manufacturing - "au furnizat carburant aviaţiei militare a regimului, ale cărei bombardamente (...) au ucis zeci de mii de civili de la începutul conflictului" în 2011, potrivit documentelor consultate de jurnaliştii Le Monde.
Cele trei firme figurează din iulie 2014 pe lista neagră a Departamentului american al Trezoreriei, iar una dintre ele, Pangates, specializată în produse petroliere rafinate, aparţine grupului Abdulkarim, considerat ca apropiat de puterea siriană şi având sediul la Damasc, precizează publicaţia franceză.
Corespondenţă electronică între Pangates şi Mossack Fonseca arată că legăturile între acestea datau din anul 1999, însă de-abia în august 2015 firma panameză de avocatură şi-a manifestat în sfârşit îngrijorarea faţă de proprietarii, activităţile şi sancţiunile care vizează societatea cu sediul în Emiratele Arabe Unite.
Miliardarul Rami Makhlouf, care domină economia Siriei şi este deţinătorul cele mai mari averi din ţară, a recurs şi la firme-fantomă precum Drex Techonologies SĂ, înregistrată în anul 2000 în Insulele Virgine britanice.
Conform unor e-mailuri interne ale Mossack Fonseca, consultate de Le Monde, "responsabilul departamentului de control de conformitate ("compliance") a pledat pentru tăierea imediată a punţilor" cu firma respectivă, însă, din cauza reticenţelor unui alt angajat, această ruptură a intervenit abia în septembrie 2011.
O "societate-ecran" nord-coreeană, printre clienţii Mossack Fonseca
O "societate-ecran" nord-coreeană utilizată pentru finanţarea programului nuclear al Phenianului a figurat şi ea printre clienţii casei de avocatură Mossack Fonseca, potrivit AFP.
Având sediul la Phenian, societatea DCB Finance a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice în anul 2006 şi a fost constituită legal de Mossack Fonseca, potrivit cotidianului britanic The Guardian şi postului BBC.
În acel an, Coreea de Nord a desfăşurat primul său test nuclear, ceea ce i-a atras primele sancţiuni din partea Consiliului de Securitate al ONU.
DCB Finance fusese înregistrată de un cetăţean nord-coreean, Kim Chol-Sam, şi de Nigel Cowie, un bancher britanic care s-a stabilit în Coreea de Nord în 1995. Cowie a condus prima bancă străină din Coreea de Nord, Daedong Credit Bank, iar DCB Finance era o filială a acesteia.
Documentele demonstrează că, în pofida faptului că DCB Finance avea sediul la Phenian, Mossack Fonseca nu remarcase legătură cu Coreea de Nord înainte de 2010, an în care Agenţia de investigaţii financiare din Insulele Virgine Britanice i-a trimis casei de avocatură o scrisoare în care cerea informaţii despre societatea respectivă. Abia atunci Mossack Fonseca a încetat să mai reprezinte interesele DCB Finance.
În 2011, Nigel Cowie, care susţine că nu avea cunoştinţă de tranzacţii ilegale, a revândut partea sa de acţiuni deţinute în cadrul Daedong Credit Bank unui consorţiu din China.
Această banca, DCB Finance şi Kim Chol-Sam au fost vizate, începând din iunie 2013, de sancţiunile Washingtonului care bănuia că furnizarea de servicii financiare celor două entităţi nord-coreene juca un "'rol central'' în dezvoltarea programelor nucleare şi balistice nord-coreene.
• Premierul Islandei a demisionat, pe fondul scandalului Panama
Premierul Islandei, Sigmundur Gunnlaugsson, şi-a prezentat ieri demisia, pe fondul dezvăluirilor din Scandalul Panama, privind conturi secrete.
Mii de islandezi au ieşit luni seara în stradă pentru a cere demisia premierului lor, suspectat de evaziune fiscală şi conflict de interese. Oficialul a deţinut, împreună cu partenera lui, o companie situată în Insulele Virgine Britanice, dar, în 2009, cînd a fost ales în Parlament, i-a cedat acesteia jumătatea lui, după plata sumei simbolice de un dolar.