Gerald Darmanin, ministrul francez al Conturilor Publice, a apreciat deficitul pentru 2019 la 2,5% din PIB, fapt datorat masurilor anunţate de Executivul de la Paris, dar fără să se ia în considerare ce impact vor avea transformarile reducerii de impozit, după cum relatează AFP şi Reuters.
Ca urmare a evenimentelor în care au fost implicate "vestele galbene", preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat luni seara o succesiune de măsuri care se referă la relansarea puteri de cumpărare, cu gândul de a linişti oamenii care protestau. Acesta a promis mai multe dispoziţii printre care şi faptul că salariul minim o sa creasca cu 100 de euro din 2019, pe angajator nu îl v-a costa nimic, orele suplimentare nu vor fi fiscalizate din 2018, dar şi anularea tazei impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună. De asemenea, presedintele le+a cerut acelor angajatori care isi permit "să plătească o primă de sfârşit de an", aceasta, la randul ei, nefiind fiscalizată.
Darmain estimează măsurile luate la 10 miliarde de euro, patru miliarde insemnând venituri mai mici la buget din cauza ingheţării majorării taxelor pe carburanţi.
Guvernul de la Paris a propus Bruxellesului o ţintă de deficit de 1,9 fară a lua în considerare ce impact are această reducere temporară de impozit (CICE) în una permanentă. Însă, dacă se ia în vedere impactul, atunci deficitul pubplic al Franţei ar urma să crească de la 2,5 la 3,4 din PIB, lucru care înseamnă că ţara ar depăşi limita din PIB cerută de Uniunea Europeană, reaminteşte Darmin.
"Dacă în Franţa regulile privind raportul dintre deficit şi PIB sunt acelaşi cu cele pentru Italia, mă aştept ca Executivul comunitar să demareze o procedură de deficit excesiv", a afirmat Luigi Di Maio, vice-premierul Italiei, după ce propunerea autorităţilor de la Roma a fost respinsă de Comisia Europeană pe baya faptului ca încalcă regulile ce privesc deficitul