• Beneficiarii fondurilor europene spun că se află în situaţia să sisteze proiectele începute şi să concedieze zeci de mii de angajaţi
Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale a anunţat că va protesta, astăzi, în faţa sediului Ministerului Finanţelor Publice (MFP), pentru reluarea finanţării proiectelor derulate din fonduri europene.
Reprezentanţii coaliţiei au anunţat că vor recurge la un "gest simbolic": "După ce la protestul din 24 octombrie beneficiarii şi-au depus la sediul Guvernului, simbolic, ultimele monede cu care puteau credita funcţionarea programului POSDRU, joi (n.r. astăzi), ei îşi vor da cămaşa de pe ei în faţa Ministerului Finanţelor".
Tot astăzi, Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) organizează conferinţa de presă "Cod roşu de îngheţ al proiectelor europene!".
Astfel, organizatorii avertizează Guvernul "că se face vinovat de stoparea a peste 1.500 de proiecte cu finanţare europeană şi de falimentul a peste 3.000 de organizaţii şi companii".
Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, organizaţiile, companiile şi sindicatele ce desfaşoară proiecte cu finanţare europeană - "proiecte ce vizează persoane aflate în situaţii sociale limită, agricultori, antreprenori" - sunt obligate să asigure desfăşurarea proiectelor din fondurile proprii, în condiţiile în care Ministerele contractante nu îşi onorează obligaţiile de plată.
"Mai mult decât atât, chiar dacă Guvernul înregistrează datorii de milioane de euro faţă de implementatorii de proiecte, aceştia din urmă sunt penalizaţi pentru neplata taxelor şi impozitelor către stat, mulţi dintre ei avându-şi conturile blocate de autorităţile fiscale", mai precizează comunicatul.
Sursele citate consideră că, "în condiţiile în care plăţile de la Comisia Europeană sunt suspendate din motive ce ţin de capacitatea scăzută de management a autorităţilor statului", Guvernul transferă total responsabilitatea către implementatori.
"După mai mult de şase luni de întârziere a plăţilor, implementatorii se află în situaţia de a sista proiectele începute şi de a-şi concedia zeci de mii de angajaţi. Acest lucru va avea un impact negativ nu numai asupra implementatorilor şi a beneficiarilor acestora, ci şi asupra întregii economii a ţării, asupra ratei şomajului şi PIB-ului", mai spun reprezentanţii ONG-urilor şi cei ai mediului de afaceri.
• Leonard Orban crede că POSDRU va fi deblocat în decembrie, dar nu are confirmarea CE
Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban şi-a exprimat încrederea că Programul Operaţional privind Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) va fi deblocat în luna decembrie, în urma auditului pe care Comisia Europeană îl realizează în aceste zile, arătând, însă, că, până acum, nu există o confirmare oficială de la Bruxelles.
"Atât timp cât auditul este în desfăşurare, e normal că nu ai asemenea informaţii, dar, din evaluările pe care le avem noi, credem că lucrurile vor fi pozitive, pentru că, într-adevăr, s-au produs schimbări semnificative. Procedurile au fost nu numai îmbunătăţite, uneori, pe anumite zone, chiar au fost schimbate", a spus Orban.
Şi premierul Victor Ponta a declarat, zilele trecute, că, prin acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea neregulilor constatate în perioada 2009-2011, în luna decembrie pot fi reluate rambursările pentru POSDRU.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că ar fi extrem de productiv dacă nu ar mai fi făcute declaraţii potrivit cărora va fi reluată finanţarea pe programele europene, subliniind că "nu se reia nicio finanţare" şi că "ar fi bine dacă, azi-mâine, ar pleca de la Guvern răspunsuri cu argumente convingătoare la CE".
Preşedintele ţării a apreciat că ar fi "extrem de util dacă foarte rapid Guvernul ar trimite explicaţii pentru programele proaspăt presuspendate", pentru că nici până acum nu s-a primit niciun răspuns al Guvernului României în acest sens.
În cazul POSDRU, Comisia a propus aplicarea unei corecţii financiare de 25% pentru cererile de rambursare plătite beneficiarilor dar neincluse în declaraţii şi aplicarea unor corecţii financiare de 5% pentru cererile de rambursare procesate pe noile proceduri şi evaluate în baza procedurilor vechi.
• Consilierul premierului, despre anunţul lui Ponta potrivit căruia au fost deblocate unele programe operaţionale: "Am anticipat puţin decizia oficială"
Premierul Victor Ponta anunţase, la începutul acestei săptămâni, că Programul Operaţional Regional (POR) şi Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu "au fost deblocate prin aplicarea unor corecţii financiare mai mici decât cele solicitate iniţial" şi că, în cursul acestei săptămâni, urmează să fie deblocat şi Programul Operational Sectorial de Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Primul-ministru aştepta o evoluţie favorabilă şi în cazul celorlalte două programe operaţionale sectoriale - Creşterea Competitivităţii şi Transporturi -, care, potrivit domniei sale, au "toate şansele să fie deblocate în perioada următoare".
Ulterior, Eugen Teodorovici, consilierul premierului Victor Ponta, a declarat presei că programele derulate din fonduri structurale nu au fost deblocate oficial, dar că Executivul consideră ca problemele semnalate au fost remediate pentru unele dintre acestea.
După cum decurge procesul de verificare făcut de Autoritatea de Audit naţională şi de reprezentanţii Comisiei Europene, oficialii au concluzionat că rapoartele vor fi pozitive şi Comisia va debloca plăţile. "Am anticipat puţin decizia oficială", a spus Eugen Teodorovici.
La rândul său, Răzvan Cotovelea, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene, a explicat: "Pentru POS DRU, POR şi POS Mediu ne asteptăm la o decizie pozitivă până la sfârşitul anului. La programele de Transport şi de Creştere a Competitivităţii Economice problemele sunt mai complexe, remedierea lor va dura mai mult timp".
• Rovana Plumb urmează să discute, astăzi, la Bruxelles, despre situaţia POS Mediu
Ministrul Mediului Rovana Plumb urmează să discute, astăzi, la Bruxelles, cu comisarul european pentru Politică Regională Johannes Hahn despre situaţia POS Mediu, măsurile politice şi administrative aplicate pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, precum şi des pre posibilitatea deblocării rambursărilor.
În data de 14 noiembrie, minis trul afacerilor europene a prezentat Guvernului propunerile de corecţii avansate de Comisia Europeană ca o condiţie pentru reluarea plăţilor în cadrul programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale şi de coeziune.
Pentru POS Mediu, propunerea Comisiei constă într-o corecţie forfetară de 10% pentru toate contractele a căror procedură de achiziţie publică a fost lansată înainte de 1 octombrie 2011.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului Andrei Zaharescu preciza că Guvernul a aprobat un memorandum al ministerului de resort, care acceptă aplicarea definitivă a corecţiei propuse de Comisia Europeană, în acest fel fiind limitată pierderea de fonduri totale.
• Structurile care gestionează fondurile UE ar putea fi obligate să transmită lunar rapoarte complete la Finanţe
Structurile guvernamentale care gestionează fondurile comunitare alocate României ar putea fi obligate să transmită lunar Autorităţii de Certificare din Ministerul Finanţelor rapoarte complete privind modul de cheltuire a banilor, măsură gândită pentru a fi evitate noi fraude şi corecţii din partea CE.
În acest caz, Autoritatea de Certificare va analiza cât de corecte sunt datele aflate în contabilitatea proprie, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, citat de Mediafax.
Rapoartele lunare trebuie să includă şi date privind disponibilul din conturile deschise la bănci comerciale şi trezorerie de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, justificate pe baza extraselor de cont.
Procedura este argumentată prin necesitatea completării sistemului actual de prevenire, constatare şi recuperare a posibilelor fraude sesizate în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a cofinanţărilor de la bugetul naţional.
Autoritatea de Certificare şi Plată din Ministerul Finanţelor este responsabilă de asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor externe nerambursabile primite de la Uniunea Europeană, precum şi de la alte organisme internaţionale donatoare. Pentru certificarea cheltuielilor cuprinse în declaraţiile transmise la Bruxelles, Autoritatea are dreptul să iniţieze acţiuni de verificare la faţa locului la nivelul agenţiilor de implementare, autorităţilor de management, organismelor intermediare şi, dacă este cazul, la beneficiari.
Legislaţia actuală nu prevede, însă, obligaţia unor raportări financiare lunare din partea autorităţilor care gestionează fondurile primite din partea Uniunii Europene.
Comisia Europeană (CE) a aplicat României corecţii financiare de aproape 600 milioane euro pentru nereguli identificate în derularea proiectelor cu finanţare comunitară.
• Raport IPP: "România nu are capacitatea să gestioneze mai multe fonduri europene"
Ţara noastră nu poate dovedi, pe baza actualului exerciţiu financiar, că are capacitatea instituţională să gestioneze sume mai mari de bani din bugetul UE, arată un raport al Institutului de Politici Publice (IPP) privind monitorizarea absorbţiei fondurilor europene.
Potrivit acestuia, României îi lipsesc proiecte mari, integrate, cu impact naţional, prin care să facem dovada unui plan de dezvoltare pe termen mediu şi lung, care să armonizeze priorităţile naţionale cu obiectivele majore de convergenţă ale politicilor europene şi care i-ar putea să schimba credibilitatea în relaţia cu partenerii europeni.
Mecanismele financiare implementate, care nu permit Guvernului să avanseze plăţi din bugetul naţional au dus la un blocaj "previzibil" în sistem, mai subliniază raportul IPP, care precizează că implementarea, în viitor, a unui astfel de mecanism poate fi împiedicată de prevederile din acordul semnat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).
În plus, lipsa unui mecansim de prevenţie a fraudei în sistemul de accesare a fondurilor europene a dus, odată cu blocarea rambursărilor de la Bruxelles, la iniţierea a numeroase controale care au ca scop recuperarea de bani de la beneficiarii proiectelor deja implementate.
Cum modelul naţional de management instituţional şi-a dovedit limitele, fondurile europene reuşind să mărească aparatul de stat, fără să aducă, însă, rezultate comparabile, IPP doreşte să tragă un semnal de alarmă cu privire la riscurile la care se supune România dacă nu reuşeşte să urgenteze rezolvarea problemelor sistemice - riscul întreruperii definitive a finanţărilor comunitare sau alocarea lor în funcţie de rezultate - şi face apel la principalii lideri politici să explice public care sunt priorităţile naţionale pe care îşi fundamentează solicitările privind o alocare mai consistentă pentru viitorul cadrul financiar european.
Conform aceluiaşi raport, absorbţia şi utilizarea "corespunzătoare" a fondurilor europene alocate pentru perioada 2007 - 2013 ne-ar fi putut aduce o creştere anuală a Produsului Intern Brut (PIB) de 0,7%. În prezent, PIB pe cap de locuitor se situează la acelaşi nivel din 2008, de 47% din media europeană, în timp ce, în Polonia, acest indicator s-a majorat de la 56%, în 2008 la 65%, în 2011.
Adelina Dabu