Piaţa unică de energie ne-ar putea aduce preţuri accesibile

Uniunea Europeană (UE) şi-a propus ca anul viitor să implementeze modelul de piaţă unică a energiei, care presupune conectarea tuturor burselor de energie existente într-una singură. Ţinta acestui proiect gigant şi deloc uşor de implementat este ca toţi consumatorii de energie din UE (cetăţeni şi companii) să aibă o referinţă unică de preţ, iar costurile cu electricitatea să fie cât mai accesibile.

Pentru ca tariful energiei să fie cât mai accesibil, trebuie agregate, pe o platformă unică de tranzacţionare, toate ofertele de vânzare şi de cumpărare a energiei de pe teritoriul UE.

Numai că preţul unic pentru energie ar putea fi un avantaj pentru unele state şi o povară pentru altele. Preţurile medii pentru electricitate diferă enorm de la o ţară la alta, în funcţie de sursele de producţie de care dis-pun şi de cât de dezvoltată este bursa locală de energie. Preţul mediu format pe bursa noastră de energie este printre cele mai mici din Europa. Avem un preţ mic la energie în comparaţie cu alte state pentru că ţara noas-tră dispune de o producţie generoasă de electricitate din surse diversificate, dar are şi una dintre cele mai dezvoltate pieţe din regiune. Aşa că avem motive de îngrijorare asupra faptului că preţul unic european ne-ar putea scumpi energia. Statele dezvoltate, dependente de importuri, au în prezent preţuri ridicate pentru energie. Pentru aceste ţări, preţul unic va fi un avantaj deoarece facturile vor scădea.

În perspectivă, lucrurile nu stau chiar atât de rău având în vedere că ne aşteaptă oricum scumpiri ale energiei, pe fondul liberalizării pieţei. Creşterea va fi accelerată pentru companii, pentru care procesul de liberalizare se va încheia la finele anului viitor. Pentru populaţie, liberalizarea va fi completă în 2018-2019.

În această perspectivă, consumatorii vor fi feriţi de fluctuaţiile conjuncturale ale tarifelor pe viitoarea piaţă unică europeană.

În plus, siguranţa în alimentare va spori în perioade de iarnă grea şi de secetă hidrologică. Experienţa ultimilor ani a demonstrat că seceta hidrologică a condus la o escaladare a preţurilor energiei la un nivel pe care industria l-a suportat greu. Şi în perioadele grele de iarnă au fost majorări semnificative ale preţului, dar şi probleme în asigurarea siguranţei sis-temului.

Ieri, reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o dezbatere pe tema pieţei unice europene, în care Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul Comisiei Europene, a arătat că sectorul energetic european trebuie să implementeze acest ambiţios proiect pe fondul provocărilor legate de dependenţa mare de importuri, de preţurile în creştere pentru energie şi de obligaţiile de mediu (reducerea emisiilor, eficienţa energetică şi suportul acordat energiei regenerabile). Domnia sa a subliniat că economia UE este afectată de criză şi că se pune problema competitivităţii companiilor în contextul subvenţiilor acordate energiei verzi şi în contextul cheltuielilor mari cu reducerea emisiilor. Tudor Constantinescu a arătat că piaţa unică este o soluţie viabilă pentru consumatori în condiţiile în care contribuie la creşterea economică, la crearea de noi locuri de muncă, la siguranţa în aprovizionare şi la obţinerea unor preţuri accesibile pentru energie.

Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE (reglementatorul pieţei noas-tre de energie), a declarat că diferenţa dintre preţul reglementat al electricităţii şi cel mediu de tranzacţionare pe piaţa liberă este de circa 10%, astfel că procesul de liberalizare va fi unul lin. Domnia sa a spus că au început să se vadă diferenţe mari de preţuri de la un producător la altul şi de la o perioadă la alta. Dacă anul trecut, pe OPCOM (operatorul pieţei noastre de energie), pe piaţa contractelor bilaterale, preţul era de 245 lei/MWh, acum acesta a coborât sub 200 lei/MWh. Pe piaţa spot (PZU), s-a ajuns de la 230 lei/MWh la 152 lei/MWh în perioada menţionată, a subliniat şeful ANRE.

Pe piaţa gazelor, liberalizarea este un proces mai dificil, întrucât diferenţa de preţ dintre producţia internă şi media europeană este foar-te mare. Astfel, până în 2014, companiile vor avea creşteri de circa 50% a costurilor cu achiziţia gazelor. Populaţia va suporta un procent similar de creştere pe parcursul a şapte ani, începând de la jumătatea lui 2013, a precizat Nicolae Havrileţ.

Alexandru Săndulescu, director general în cadrul Ministerului Economiei, a declarat că, până anul viitor, vor fi cuplate pieţele de energie din Europa, conform cerinţelor UE. "Anul viitor este termenul maxim pentru cuplarea pieţelor, iar Cehia, Ungaria şi Slovacia au format deja o piaţă regională de energie", a precizat domnia sa adăugând că România şi Polonia poartă acum discuţii pentru alăturarea la cele trei ţări cu pieţe cuplate.

Tudor Constantinescu a subliniat că piaţa internă de energie nu este un obiectiv în sine, ci un fel de precondiţie pentru a ajuta transformarea sectorului energetic într-un sector cu amprentă de carbon mai scăzută şi, în acelaşi timp, mult mai competitiv. Această combinaţie între competitivitate şi decarbonizare este fezabilă, dacă se ţine cont de oportunităţile existente în sistem.

Domnul Constantinescu a conchis că vor exista o serie de provocări legate în principal de implementare, grad de satisfacere a consumatorilor şi realizarea investiţiilor necesare în sistem, care sunt estimate, în perioada următoare, la 1.000 de miliarde de euro la nivelul UE.