PIERDERI DE 400 MILIOANE EURO Angajaţii CFR Călători se pregătesc de proteste şi solicită demisia directorului general

Reducerea indicatorului anual tren-kilometru, reducerea constantă, în ultimii patru ani a numărului de călători pe calea ferată, pandemia, anularea gratuităţii pentru transportul feroviar de persoane în cazul studenţilor, subcompensarea şi subfinanţarea constantă a operatorului de stat au dus la acumularea unei pierderi contabile de peste 2 miliarde lei de către compania CFR Călători.

Angajaţii operatorului feroviar de stat susţin că principalul vinovat pentru starea în care a ajuns CFR Călători este însuşi statul român, deoarece, începând din 2007 şi până acum, toate guvernele - fie că au fost de dreapta, fie că au fost de stânga -, au subfinanţat permanent compania de transport feroviar de persoane, inclusiv prin nealocarea sumelor pentru achiziţionarea materialului rulant necesar sau prin organizarea unor achiziţii publice care au fost blocate în instanţe ori ale căror atribuiri au fost desfiinţate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau de magistraţi.

"Din analiza bugetului de venituri şi cheltuieli pe acest an pentru CFR Călători ce se află în dezbatere publică şi va fi aprobat de Guvern abia săptămâna viitoare, observăm că societatea va fi subcompensată în continuare. (...) Pierderile contabile cumulate ale companiei din anii precedenţi sunt de 2.020.861.000 lei, adică 400 milioane euro. Aceste pierderi sunt «fabricate» de Guvernul României prin subcompensarea continuă din perioada 2007-2021 şi prin lipsa de investiţii masivă din perioada 2011-2021 în materialul rulant al SNTFC CFR Călători SA. Trebuie menţionat că la datoria privind taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI) pe care CFR Călători o are către CFR SA Infrastructură, de peste 178,6 milioane lei la 31.12.2020, se adaugă în 2021 cei 180 milioane lei luaţi de Guvern din anularea gratuităţilor pentru studenţi. S-a ajuns astfel ca, la finalul lunii iulie 2021 să înregistrăm o datorie de 350 milioane lei către CFR SA pentru TUI, datorie «fabricată» de compania ce are în administrare infrastructura feroviară în condiţiile în care anul trecut şi în 2021, din cauza pandemiei, numărul curselor efectuate de CFR Călători (implicit numărul persoanelor transportate) a fost redus pe fondul restricţiilor impuse de autorităţile centrale", ne-a spus Gabriel-Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), vicepreşedinte al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian.

Reprezentantul angajaţilor arată că autorităţile şi conducerea CFR Călători nu se pot ascunde în spatele creşterii salariale de 8,52% menţionată în bugetul de venituri şi cheltuieli, deoarece veniturile lucrătorilor din cadrul operatorului de stat de transport feroviar de persoane au crescut anul acesta, pe fondul reducerii personalului - de la 13.000 de angajaţi la finalul lui 2020 la 12.000 de angajaţi estimaţi la finalul anului 2021 - dar şi datorită faptului că anul trecut, timp de trei luni, în pandemie, au fost nevoiţi să îşi reducă activitatea de la 5 zile la 4 zile pe săptămână.

Referitor la scăderea constantă în perioada 2016-2020 a indicatorului tren-kilometri, Gabriel Maxim a menţionat că aceasta a fost cauzată de locomotivele vechi şi insuficiente, de lipsa achiziţiei de material rulant de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară şi de lipsa acută de mecanici de locomotivă.

"În luna septembrie, odată cu interzicerea cumulării pensiei cu salariul în sistemul public, compania CFR Călători va avea o treime mai puţin din numărul de mecanici necesari pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime pentru automotoarele din dotare", a precizat preşedintele FSTFR.

Din cauza problemelor grave cu care se confruntă compania feroviară de transport de persoane şi nemulţumiţi de bugetul de venituri şi cheltuieli ce urmează să fie aprobat guvernul Cîţu, angajaţii CFR Călători vor organiza şase mitinguri de protest în perioada septembrie-noiembrie 2021, primele urmând a avea loc în 16 septembrie şi 30 septembrie.

Mai mult, reprezentanţii angajaţilor solicită demisia directorului general Ovidiu Vizante, pe care îl acuză de criza actuală de locomotive apte de drum, de lipsa acută a mecanicilor de locomotivă necesari pentru deservirea automotoarelor, de lipsa condiţiilor de muncă necesare şi condiţiilor pentru odihnă pentru mecanicii de locomotivă şi şefii de tren în zonele cap de secţie, precum şi de lipsa de preocupare pentru asigurarea gradului de confort necesar călătorilor în trenurile de persoane.