Ping-pong între palate cu rectificarea bugetară

Rectificarea bugetară continuă să fie motiv de scandal între cele două palate. Mult aşteptata şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) care s-a reunit ieri ca să avizeze proiectul de rectificare bugetară a fost suspendată, neobţinându-se un consens. În consecinţă, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este obligat să modifice textul legislativ. Acest aspect a intensificat controversele dintre Guvern şi Preşedinţie, ministrul Finanţelor Publice Eugen Teodorovici afirmând, ieri, după CSAT, că Executivul are obligaţia să ceară şi nu să aştepte un aviz al Consiliului. Oficialul a menţionat că suspendarea şedinţei CSAT nu are temei legal, solicitând desecretizarea stenogramelor acesteia: "Din ce s-a discutat în cadrul CSAT pe bugetul fiecărei structuri membre a CSAT, opinia celor prezenţi diferă total faţă de concluzia pe care domnul preşedinte a exprimat-o în mod public. Şi ca să fim foarte convingători şi tranşanţi în faţa opiniei publice, cred că este obligatoriu şi de bun simţ să cerem desecretizarea stenogramei din CSAT pentru a vedea foarte clar care a fost punctul de vedere pentru fiecare structură membră CSAT în parte. Eu cred că este un lucru normal şi, repet, de transparenţă faţă de cetăţeanul român".

Declaraţiile oficialului MFP au venit după precizările făcute de preşedintele Klaus Iohannis, care a menţionat: "Nu s-a putut obţine consens, adică unanimitate în CSAT, şi nu s-a putut emite avizul necesar pentru rectificarea bugetară.

Am luat decizia să suspend şedinţa CSAT, deoarece, după părerea mea, rectificarea bugetară este necesară, dar, pe de altă parte, nu putem face abstracţie şi nu dorim să facem abstracţie de la principiul colaborării loiale între instituţiile statului. Şi atunci, prin suspendarea şedinţei CSAT, am creat posibilitatea Guvernului să revină cu un nou proiect de rectificare, să renunţe la aceste tăieri bugetare în zona securităţii naţionale, care în niciun caz nu pot fi explicate decât eventual printr-o sintagmă de tip «şicană politică», să se revină la discuţii, la colaborări şi imediat ce situaţia va fi remediată se va putea obţine avizul CSAT".

Iohannis a amintit că avizul CSAT nu este unul facultativ: "Este o obligaţie acest aviz al CSAT atunci când se discută bugetele instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Asta ca să înţeleagă toată lumea că nu este în niciun caz o chestiune facultativă sau opţională".

La rândul său, Eugen Teodorovici subliniază că orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei.

Domnia sa menţionat: "Orice întârziere a rectificării bugetare poate să creeze efecte negative la nivelul economiei. În primul rând, partea de salarii - luna septembrie, în cazul amânării rectificării, practic rămâne neacoperită pentru o serie de entităţi la nivel public. De asemenea, blocajele de 10%, pe care legea bugetului le-a prevăzut pentru diferite structuri în parte - dacă se menţine un astfel de blocaj, partea de investiţii atât la nivel central, cât şi la nivel local poate să aibă de suferit, în sensul că se pot întâmpla întârzieri şi, desigur, cu penalităţi sau chiar cu blocaje în derularea de proiecte publice".

Potrivit ministrului Finanţelor, la nivel local sunt foarte multe proiecte de investiţii, care sunt în curs de derulare şi care, printr-o astfel de amânare, pot să întâmpine dificultăţi.

"Avem proiecte de investiţii în zona de drumuri judeţene, comunale, străzi, alimentare cu apă, canalizare, şcoli şi alte astfel de proiecte necesare la nivelul autorităţilor locale", a arătat Teodorovici, conform Agerpres.

El a precizat şi că în proiectul de rectificare bugetară sunt prevăzute fonduri pentru susţinerea celor ale căror animale au fost afectate de pesta porcină.

Conform ministrului de resort, pot apărea întârzieri şi în asigurarea finanţării campaniei agricole de toamnă şi a investiţiilor în zootehnie, pentru sectorul avicol şi nu numai.

Neaprobarea rectificării va produce neajunsuri şi în domeniul sănătăţii, conform lui Eugen Teodorovici.

MFP a publicat, luni, pe propriul site, noul proiect de rectificare bugetară, care prevede venituri la bugetul general consolidat în creştere, până la 8,82 miliarde lei.

Nota de fundamentare a proiectului legislativ arată: "Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +948,4 milioane lei, bugetul asigurărilor sociale de stat + 897,1 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +245,9 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +1.200,4 milioane lei, bugetele locale +5.082,9 milioane lei, iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat, în principal la bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii - 330,9 milioane lei".

Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 9.925,9 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se menţine la nivelul de 2,97% din PIB.

Din bugetul de stat, au fost suplimentate creditele bugetare după cum urmează: Ministerul Finanţelor Publice (+2.296,5 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+955,9 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice (+580,7 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (+366,3 milioane lei), Ministerul Sănătăţii (+333,6 milioane lei), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (+206,9 milioane lei), Ministerul Educaţiei Naţionale (+178,1 milioane lei), Ministerul Transporturilor (+170,5 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (+147,8 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă (+119,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (+119,2 milioane lei per sold), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (+149,5 milioane lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (+73,4 milioane lei).

În acelaşi timp, au fost diminuate creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (-2.545,4 milioane lei), Serviciul Român de Informaţii (-113,0 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-43,4 milioane lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane lei), Ministerul Economiei (-15,0 milioane lei).

Bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii se diminuează la venituri cu 330,9 milioane lei şi se majorează la cheltuieli cu suma de 379,1 milioane lei, iar excedentul se diminuează cu 710 milioane lei.

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate creşte la venituri cu 1.200,4 milioane lei, iar la cheltuieli cu 557,5 milioane lei.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pe anul 2018 pentru finanţarea cheltuielilor bugetelor locale se majorează cu suma de 1.727,8 milioane lei, conform documentului citat.

Nota de fundamentare menţionează că nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecinţe negative următoarele:

"- riscul ca nepreluarea şi neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor reglementate prin proiectul de act normativ să aibă ca impact negativ imposibilitatea desfăşurării corespunzătoare a activităţii ordonatorilor principali de credite, care nu îşi vor putea îndeplini rolul, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin actele normative de organizare şi funcţionare;

- riscul neasigurării fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului, care poate conduce la lipsa fondurilor pentru implementarea în perioada septembrie-decembrie a anului şcolar 2018-2019 a Programului pentru şcoli al României, pentru finanţarea căminelor pentru persoane vârstnice din judeţele Buzău şi Vrancea, pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale care frecventează învăţământul de masă şi cel special în cazul sectoarelor din municipiul Bucureşti;

- riscul neachitării plăţilor restante înregistrate în contabilitatea unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, inclusiv a instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi a spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale la data de 31 iulie 2018, rezultate din relaţii cu furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, inclusiv cei care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice;

- riscul neasigurării fondurilor necesare plăţii salariilor având în vedere majorările aprobate conform actelor normative mai sus menţionate;

- riscul neasigurării fondurilor necesare pentru achiziţionarea de incubatoare şi alte echipamente medicale pentru mamă şi copil, pentru programe şi acţiuni de sănătate, pentru achiziţie de echipamente pentru testarea auditivă la nou-născuţi;

- riscul neasigurării fondurilor necesare pentru dotarea cu aparatură medicală în cadrul proiectului «Reforma sectorului sanitar» derulat cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

- riscul neasigurării sumelor necesare pentru scheme de ajutor de stat pentru investiţii şi rambursarea accizei la carburanţi pentru transportatori;

- riscul neasigurării de fonduri pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale;

- riscul neasigurării de sume pentru plata pensiilor militare de stat şi pentru asigurarea mobilităţii terestre şi înzestrarea cu echipamente şi mijloace pentru combaterea criminalităţii;

- riscul neasigurării fondurilor necesare finalizării proiectului RO-NET;

- riscul neasigurării de fonduri pentru plata burselor şi a despăgubirilor civile, precum şi pentru Proiectul privind învăţământul secundar;

- riscul neasigurării fondurilor pentru acordarea unor facilităţi la transport acordate diferitelor categorii sociale, respectiv studenţi, pensionari, veterani de război etc.;

- riscul neasigurării de sume pentru finanţarea investiţiilor ale agenţilor economici în infrastructura publică de transport;

- riscul neasigurării de fonduri pentru implementarea Programului «Investeşte în tine» şi pentru schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică;

- riscul neasigurării sumelor necesare implementării Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 (POAD);

- riscul neasigurării de fonduri pentru Programul pentru eradicarea pestei porcine africane în cadrul căruia se decontează despăgubiri pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor;

- riscul neasigurării de fonduri pentru deconturi la motorină în trimestrul II 2018;

- riscul neasigurării de credite de angajament pentru derularea programelor guvernamentale «Programul Start-up Nation», «Investeşte în tine", «gROwth-Investim în copii, investim în viitor», «gROwth-Investim în locuinţe de serviciu» etc.;

- riscul neasigurării de sume necesare pregătirii şi exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în anul 2019;

- riscul necorelării planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi execuţia bugetară pe primele şapte luni ale anului".

Opinia Cititorului ( 4 )

1. Incompetentii din Guvern
(mesaj trimis de Coco Chanel în data de 05.09.2018, 04:50)
Klaus Iohannis a spus un lucru esential: bugetele MApN, MAI, SRI, SIE, STS si SPP trebuie sa aiba avizul CSAT. Asa scrie in lege. Si asa este normal tinand cont de importanta lor in apararea tarii. Incompetentii din guvern s-au laudat tot anul ca au strans sume uriase la bugetul de stat, iar acum constatam ca de fapt au mintit: fondul de rezerva e gol, bani pentru pensii nu prea sunt, etc. Deh, asa e cand iti faci proiectia bugetara pe spatele unui necrofil ca Darius Valcov.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.09.2018, 05:49)
  Klaus Iohannis a spus că SRI rămâne fără bani pentru propagandiștii securiști.
  Avizul este consultatiiv, iar CSAT nu se poate poziționa deasupra guvernului. Poate doar când vor zburda purceii.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.09.2018, 09:52)
pibul pe 2018 este estimat la 908 miliarde, numai pt sri 2,3 miliarde adica 0,25%.
acum aruncam bani pe fiare vechi in valoare de vr o 17-20 miliarde de dolari in urmatori 10 ani ca astia nu s capabili de nimic.
o tara plina de securisti
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.09.2018, 10:40)
  Tot CSAT-ul a decis că România va cumpăra fier vechi în următorii 10 ani.
  Rușii așteaptă până în 2028, eventual ultima tranșă. :)))