Politica agricolă a UE: potenţialul analiticii volumelor mari de date rămâne în mare parte nevalorificat

Comisia Europeană nu a valorificat potenţialul pe care îl au volumele mari de date (aşa-numitele big data) pentru analiza şi, ulterior, elaborarea politicii agricole comune (PAC) a UE, a constatat Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat astăzi, conform unui comunicat remis redacţiei. Deşi Comisia deţine volume mari de date relevante pentru conceperea, monitorizarea şi evaluarea PAC, instrumentele şi datele aflate actualmente la dispoziţia sa nu oferă anumite informaţii esenţiale care sunt necesare pentru elaborarea politicii în cunoştinţă de cauză la nivelul UE. În consecinţă, Comisia nu dispune de suficiente dovezi pentru a evalua în mod aprofundat nevoile şi impactul PAC.

Potrivit sursei citate, PAC reprezintă peste o treime din bugetul UE: 408 miliarde de euro în perioada 2014 2020. Prin intermediul unor obiective - adesea interdependente - precum garantarea producţiei de alimente, consolidarea protecţiei mediului, menţinerea mijloacelor de trai ale fermierilor şi dezvoltarea zonelor rurale, această politică ajută Comisia să sprijine activităţile statelor membre. Pentru a stabili dacă instrumentele politicii contribuie în mod eficient la îndeplinirea obiectivelor respective, Comisia are nevoie de date din mai multe surse ca să determine dacă există o legătură de cauzalitate între o măsură din cadrul PAC şi rezultatele acesteia.

"Datele sunt o componentă vitală pentru elaborarea unor politici solide, iar big data încep să reprezinte etalonul de aur în agricultură", a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curţii responsabilă de acest raport. "Comisia Europeană ar trebui să îmbunătăţească modul în care utilizează analitica datelor şi să depună mai multe eforturi pentru a valorifica potenţialul volumelor mari de date pentru analiza PAC pe baza unui set cât mai amplu de dovezi."

Comisia întâmpină obstacole la utilizarea optimă a datelor provenite din ţările UE. Principala explicaţie rezidă în faptul că datele relevante provenite de la diferite state membre nu există într-un format standardizat unic, ceea ce îngreunează partajarea şi reutilizarea lor. De asemenea, Comisia se confruntă cu restricţii în ceea ce priveşte combinarea datelor de la nivel de fermă provenite din surse diferite, întrucât lipsesc mecanismele care să faciliteze acest lucru, cum ar fi un identificator unic care să se aplice fermelor din întreaga UE. În plus, statele membre recurg la o agregare excesivă a datelor pe care le transmit Comisiei, fapt ce limitează capacitatea acesteia de a le exploata într-un mod util. De altfel, Comisia nici nu colectează date suficiente privind factori de producţie agricolă precum îngrăşămintele şi pesticidele sau privind practicile agricole cu impact asupra mediului. De asemenea, ea are un acces limitat la datele statelor membre privind fermele şi întreprinderile agricole, ceea ce face dificilă obţinerea unei imagini de ansamblu detaliate asupra distribuirii fondurilor UE.

Pentru a remedia lacunele în materie de date, pentru a asigura o mai bună utilizare a datelor existente şi pentru a răspunde nevoilor în materie de date ale PAC, Comisia a lansat mai multe iniţiative legislative şi de altă natură care ar putea contribui la o mai bună analiză a politicii. De exemplu, direcţia generală responsabilă de agricultură (DG AGRI) din cadrul Comisiei lucrează la posibilităţi de a partaja la nivelul de ansamblu al Uniunii datele spaţiale provenite din principalul sistem administrativ al UE pentru agricultură - IACS. Pe de altă parte, DG AGRI încă utilizează instrumente convenţionale precum foile de calcul pentru a analiza manual datele pe care le colectează de la ţările UE şi nu recurge la tehnici de big data pentru a efectua text mining sau extragere automată. De asemenea, direcţia nu dispune de instrumente de prelucrare automatizată sau semiautomatizată pentru analizarea unor astfel de date, chiar dacă auditorii Curţii au constatat, în urma analizei lor, că sunt posibile automatizări suplimentare şi că înlocuirea procedurilor manuale ce consumă mult timp ar putea aduce o serie de beneficii.

Auditorii concluzionează că Comisia mai poate realiza progrese semnificative în ceea ce priveşte încorporarea în sistemele sale informatice a analiticii avansate şi a unor instrumente eficiente din punctul de vedere al costurilor în scopul prelucrării automatizate a informaţiilor. De asemenea, mai este loc de îmbunătăţiri în ceea ce priveşte utilizarea optimă a datelor în scopul analizei politicii. În plus, foarte puţine sisteme informatice esenţiale pe care Comisia şi statele membre le utilizează în scopul gestionării PAC recurg la analitică predictivă sau prescriptivă pentru a putea înţelege ce se va întâmpla în viitor sau ce ar trebui să se facă pentru a atinge obiectivele. Astfel de tehnici de analitică ar putea fi utilizate pentru planificarea sau elaborarea politicii, se mai arată în comunicat.