Politico: America cere Europei să-şi asume toate riscurile pentru noul împrumut destinat Ucrainei

Ultimele planuri occidentale de sprijinire financiară a Ucrainei includ obţinerea resurselor printr-un împrumut de circa 50 de miliarde de euro, care va fi garantat cu câştigurile obţinute de pe urma portofoliilor de active ruseşti blocate.

"O ruptură majoră a apărut între guvernele american şi european cu privire la un plan de asigurare a unui împrumut masiv pentru Ucraina", scrie Politico, iar astfel negocierile se vor desfăşura după summit-ul G7 şi "periculos de aproape de alegerile din SUA".

Atitudinea autorităţilor de la Washington arată că europenii sunt priviţi ca nişte vasali a căror nimicnicie nu poate fi descrisă în cuvinte.

"Ceea ce propune Washingtonul este: Noi [SUA] luăm un împrumut, Europa îşi asumă toate riscurile, voi [Europa] plătiţi dobânda, iar noi [SUA] folosim banii pentru un fond SUA - Ucraina", a declarat un diplomat european de rang înalt pentru Politico. "S-ar putea să fim proşti, dar nu suntem atât de proşti", a continuat acesta.

Politico scrie că preşedintele francez şi cancelarul german îi vor spune lui Joe Biden că vor respinge propunerea ca Europa să fie garant unic al împrumutului.

Dar va fi acceptată propunerea sau europenii vor fi obligaţi să-şi asume această povară, mai ales pe fondul unei realegeri a Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene? În fond, preşedintele Macron şi cancelarul Scholz au rămas doar nişte umbre politice, a căror influenţă se "diluează" accelerat, în special pe fondul presiunilor care au început să apară în Germania pentru alegeri anticipate.

Politico subliniază că "există o furie palpabilă în cadrul guvernelor europene", deoarece Europa trebuie să ramburseze împrumutul dacă ceva nu merge bine, în timp ce "companiile americane ar putea beneficia cel mai mult de pe urma contractelor de reconstrucţie a Ucrainei".

Modul în care autorităţile de la Washington au prezentat propunerea împrumutului, dar mai ales clauzele acestuia, arată că administraţia Biden chiar îi consideră extrem de proşti pe "liderii" europeni şi poate chiar mai mult.

Publicaţia online arată că ambele părţi sunt de acord cu împrumutarea celor 50 de miliarde de dolari, iar creditul va fi rambursat din veniturile produse de activele ruseşti blocate în Occident. Valoarea acestor active se ridică la circa 260 de miliarde de euro, dintre care circa 200 de miliarde se află în UE.

Dar ce se întâmplă dacă randamentele nu sunt suficiente sau dacă activele blocate sunt returnate Rusiei în urma unui acord de pace?

Politico aminteşte că problemele pentru garant apar şi dacă o ţară din UE se va opune prin veto prelungirii sancţiunilor aplicate Rusiei, care ar conduce la deblocarea activelor financiare deţinute de Banca Rusiei. Un acord de împrumut în aceste condiţii ar ridica un obstacol de netrecut pentru orice negocieri de pace ale Ucrainei cu Rusia, deoarece finalizarea lor cu succes ar însemna o gravă problemă financiară pentru Europa.

"Statele Unite au sugerat că ţările europene ar trebui să suporte cea mai mare parte a riscului financiar dacă se întâmplă aşa ceva, propunând ca ţările să fie răspunzătoare proporţional cu valoarea activelor ruseşti îngheţate pe care le deţin", subliniază Politico, deoarece "garantarea împrumutului cu banii contribuabililor americani ar însemna implicarea Congresului în ratificarea acordului" .

Aceasta înseamnă că executivul de la Washington doreşte să evite orice urmă de control şi supraveghere din partea legislativului, aşa cum este practica în ţările cu democraţii avansate şi consolidate.

"Dacă ar fi fost invers, ar fi spus că suntem nebuni", a declarat un oficial UE în legătură cu propunerea Statelor Unite.

Divergenţele dintre cele două părţi au apărut şi se adâncesc şi în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor. "În cazul în care Washingtonul sau instituţii cu interese americane majore, cum ar fi Banca Mondială, distribuie banii, companiile americane sunt în cea mai bună poziţie pentru a profita", au mai declarat oficiali europeni pentru Politico, care au mai subliniat că "UE a dorit să negocieze condiţiile exacte, pentru a evita ca societăţile lor să fie lăsate în afara unui împrumut ucrainean profitabil".

Dar nu era vorba doar despre ajutarea Ucrainei pentru a învinge agresorul, de solidaritate, prietenie şi tot felul de idealuri "năstruşnice"? În acest context, zelul autorităţilor de la Bucureşti, care susţin că sunt gata să participe la reconstrucţia Ucrainei, nu poate aduce decât un zâmbet amar.

Exasperaţi de atitudinea Americii, liderii europeni încearcă să organizeze propriul credit pentru Ucraina, fără SUA sau G7, conform articolului din Politico.

Acesta ar avea o valoare tot de 50 de miliarde de euro şi ar fi rambursat cu veniturile obţinute din administrarea activelor ruseşti de 200 de miliarde blocate în UE.

Mai mult, împrumutul va fi garantat cu bugetul de 1,2 trilioane de euro al UE pe şapte ani. "Opţiunea câştigă teren, deoarece nu necesită unanimitate între statele UE", a declarat un diplomat european de rang pentru Politico, iar astfel este confirmată ipoteza de lucru a americanilor: europenii sunt proşti şi este păcat să nu profiţi de această "oportunitate".

Oricum Ucraina nu poate să plătească, aşa cum arată şi recentele "directive" privind privatizarea a ceea ce a mai rămas din companiile statului.

În aceste condiţii, pentru autorităţile de la Kiev, oricare ar fi ele, mai rămâne doar varianta unei capitulări care să includă o singură condiţie, ştergerea completă a datoriilor faţă de "aliaţii" occidentali.