POSIBIL BUBBLE ÎN INDUSTRIA DE ENERGIE DIN ŢARA NOASTRĂ Dezvoltatorii de microhidrocentrale prevăd un boom în domeniu

"O nouă modă", potrivit unora dintre specialişti, sau o necesitate, după cum afirmă alţii, microhidrocentralele încep să apară, pe diverse râuri şi pârâuri din ţara noastră, existând locuri în care întâlnim chiar "salbe" întregi de astfel de obiective.

Mulţi dintre investitori se declară nemulţumiţi de modul în care se des-făşoară întregul proces ce precedă implementarea propriu-zisă a inves-tiţiei, cele mai mari plângeri fiind legate de finanţare.

Unul dintre cei care derulează o astfel de afacere, construind mai multe microhidrocentrale, cu o capacitate totală de 6,5 MW, ne-a declarat: "Cam toate râurile şi pârâurile sunt ocupate cu proiecte întocmite de firme mici, de apartament, care nu au finanţare. Nici 10% nu vor fi finalizate. Va fi o întreagă nebunie, pentru că vor expira avizele de apă înainte să obţină finanţare, după care se va renegocia. Acum este o mare bătaie pe certificate verzi. În circa patru ani va fi un fenomen cu aceste certificate cum a fost cu imobiliarele".

Deşi cele mai multe bănci nu au produse de creditare specifice pentru construirea de microhidrocentrale, majoritatea instituţiilor bancare acordă credite pentru astfel de proiecte prin programele de creditare destinate proiectelor realizate din fonduri europene. Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, ne-a spus că "CEC dă astfel de credite, care sunt credite normale, de obicei acordate pentru proiectele pe fonduri europene. Acum avem câteva astfel de proiecte, iar valoarea solicitată se cifrează între 7 şi 15 milioane de euro". Domnia sa ne-a spus că investitorii care-şi obţin autorizaţiile necesare şi au dosarele în regulă obţin şi cofinanţarea necesară de la bancă. În general, creditele de acest gen sunt contractate pe 7-10 ani.

Reprezentanţii OTP Bank ne-au spus că şi instituţia pe care o reprezintă acordă finanţare din surse UE şi credite punte, subliniind că nu au avut solicitări pentru dezvoltarea de microhidrocentrale.

• Investitorii preferă, în locul granturilor, certificatele verzi, care se vor regăsi în factura consumatorului final

Omul de afaceri citat mai sus ne-a spus că este mult mai rentabil ca un investitor în domeniu să beneficieze de certificate verzi decât de granturi guvernamentale: "Acum există o dublă subvenţie - granturile din fondul de mediu şi certificatele verzi. Nu mi se pare normal acest lucru. Oricum, este mult mai rentabil să beneficiezi de certificate, nu mai merită să primeşti grant, pentru că atunci când demonstrăm statului că am vândut 1 MWh de energie primim trei certificate verzi".

Până în prezent, ne-a precizat res-pectivul investitor, foarte multe primării locale au realizat proiecte pentru obţinerea de energie verde, în vederea consumului propriu, majoritatea dintre ele obţinând granturi de la Guvern.

Piaţa electricităţii şi preţul acesteia nu vor fi foarte mult influenţate de construirea de microhidrocentrale, în opinia lui Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Domnia sa ne-a spus că aceste proiecte, "fiind unele regenerabile, vor avea ca principale surse de venit certificatele verzi. De aceea, funcţionarea sistemului şi preţul energiei nu vor fi foarte mult influenţate". Cu toate acestea, consumatorul final va plăti mai mult la factura la electricitate, întrucât contravaloarea certificatelor verzi este introdusă în factura emisă pentru consumator, ne-a precizat Ion Lungu: "Fiecare producător este obligat să aibă o cotă de energie verde. Pentru acoperirea investiţiei, invetitorilor li se acordă un număr de certificate verzi, care se regăsesc în factura consumatorului final".

• Microhidrocentralele - investiţii care pot degrada mediul

Domnul Lungu a subliniat că, pe de o parte, în ceea ce priveşte viitorul îndepărtat, atât apa, utilizată la producerea energiei de către microhidrocentrale, cât şi vântul, folosit pentru producerea energiei eoliene, sunt surse sigure şi măresc siguranţa în alimentarea naţională, reducând, totodată, poluarea.

Pe de altă parte, domnia sa consideră că implementarea unor astfel de proiecte "este uşor o modă", care afectează, într-o oarecare măsură mediul. De aceea, avizele sunt obţinute destul de greu, ne-a specificat Ion Lungu, adăugând: "Sub nicio formă nu vor fi aprobate mai mult de jumătate din proiectele depuse, din motive de perturbare a mediului şi de peisagistică. Pentru aprobarea avizelor se ţine cont de tot ecosistemul".

Investitorii în astfel de proiecte trebuie să aibă un fond de dezafectare, pentru refacerea mediului după desfiinţarea microhidrocentralei (după ce aceasta îşi îndeplineşte durata de viaţă sau, după caz, dacă proprietarul renunţă la afacere).

Asociaţia Română de Mediu (ARM) şi-a exprimat, recent, îngrijorarea cu privire la modul în care sunt executate lucrările pentru realizarea unei salbe de microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, din judeţul Argeş. Potrivit comunicatului ARM, cele zece microhidrocentrale sunt realizate într-o arie protejată încadrată în reţeaua "Natura 2000" ca sit de importanţă comunitară: "Cele mai mari probleme din punctul de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor (unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru microhidrocentrale). S-a putut constata că lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor. S-a constatat, de asemenea, şi degradarea malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi posibile probleme în asigurarea debitului apei necesare menţinerii ecosis-temului".

ARM are în vedere iniţierea unor dezbateri din care să rezulte abordarea tehnică corectă în realizarea acestui tip de lucrări, care să aibă un impact minim asupra mediului.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) ne-au spus că, în cazul în care o microhidrocentrală urmea-ză să fie amplasată într-un sit "Natura 2000", procedura de evaluare adecvată prevede o etapă de "variante alternative", în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate solicita şi alte variante de realizare a proiectului, inclusiv schimbarea amplasamentului.

În prezent, potrivit ANPM, nu există o situaţie centralizată cu aceste tipuri de proiecte avizate/aprobate la nivel naţional. Agenţia derulează proceduri de reglementare pentru două proiecte de acest tip, realizându-se un studiu de impact şi un studiu de evaluare adecvată de către titular, prin persoane care au acest drept conform legii.

După cum ne-au spus oficialii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), posibilele măsuri de reducere a impactului microhidrocentralelor asupra mediului sunt asigurarea unui debit necesar dezvoltării şi conservării ecosistemelor acvatice; realizarea unor amenajări pentru migraţia peştilor; instalarea unor turbine cu paleţi care să permită trecerea peştilor; reducerea impactului vizual prin construcţii care să se încadreze în peisaj şi reducerea impactului acustic (a zgomotului şi a vibraţiilor).

• Durata pentru obţinerea avizelor - de peste trei ori mai mare decât timpul de construire a unei microhidrocentrale

Cheltuielile pentru realizarea unei investiţii de acest gen se ridică la circa 3 milioane de euro/MW, potrivit sursei citate, care ne-a precizat că durata de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor se ridică la circa un an şi jumătate. Pentru ca dezvoltatorii de microhidrocentrale să comercializeze energia produsă, mai sunt necesare aproximativ trei luni, după finalizarea investiţiei, în vederea obţinerii autorizaţiei finale de gos-podărire a apelor, autorizaţiei de funcţionare şi licenţei de producător. Construirea propriu-zisă a unei microhidrocentrale durează între patru şi cinci luni.

Potrivit unui Ordin al Ministerului Mediului şi Pădurilor, publicat în Monitorul Oficial în martie acest an, în vederea obţinerii avizului de gospodărire a apelor pentru lucrări de tip microhidrocentrale, solicitantul este obligat să închirieze domeniul public al statului administrat de Adminis-traţia Naţională "Apele Române". Pentru închiriere sunt eligibili cei care prezintă soluţii tehnice prin care se exploatează cel puţin 70% din potenţialul hidroenergetic pe sectorul solicitat. Avizul de gospodărire a apelor va fi emis doar după depunerea garanţiei financiare pentru blocarea amplasamentului. Valoarea garanţiei este stabilită în funcţie de capacitatea energetică de producţie a viitoare investiţii, după cum urmează: pentru o putere instalată de maxim un MW, valoarea garanţiei este de 50.000 de euro; pentru o putere cuprinsă între unu şi cinci MW, garanţia financiară este de 45.000 de euro/MW, iar pentru o putere instalată de 5-10 MW, a fost stabilită o garanţie în valoare de 37.500 de euro/MW.

• 72 de proiecte pentru construirea de microhidrocentrale se află în curs de derulare

În prezent, sunt în curs de derulare 72 de proiecte pentru construirea de microhidrocentrale, cu o valoare contractată de 1,27 miliarde lei şi cu o valoare finanţată de 120,41 milioane de lei, ne-au spus reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor. Potrivit acestora, au fost finalizate 17 proiecte, cu o valoare finanţată de circa 98,79 milioane de lei.

Finanţarea se acordă în cuantum de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, pentru întregul teritoriu al României, cu excepţia cazului în care beneficiarul are sediul social/punctul de lucru la care se implementează proiectul în Regiunea Bucureşti-Ilfov. În acest caz, finanţarea acordată este în cuantum de cel mult 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului, fără a depăşi suma maximă ce poate fi acordată unui beneficiar, în cadrul sesiunii de finanţare, de până la 30 milioane lei pentru fiecare proiect.

Toate proiectele aprobate de Comitetul de Avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu primesc finanţare.

În luna iulie a acestui an, erau în termen de valabilitate 297 de avize de gospodărire a apelor, care reglementează, din punctul de vedere al gos-podăririi apelor, începerea execuţiei pentru 536 de microhidrocentrale, ne-au spus reprezentanţii (ANAR).

Întrebaţi de ziarul BURSA ce proporţie din potenţialul nostru de ape este acoperită de proiecte de acest gen, aceştia ne-au declarat că 37,5% din resursele de apă rămân nevalorificate sau subvalorificate.