Preşedintele polonez Andrzej Duda a anunţat că îşi va exprima dreptul de veto vizând lege controversată pentru a înlocui judecătorii Curţii Supreme cu candidaţi guvernamentali, potrivit BBC. Trei reforme judiciare cheie au fost adoptate de Parlamentul Poloniei, provocând proteste în toată ţara.
Aprobarea preşedintelui este necesară înainte de promulgarea legii.
Modificările fac ca guvernul de dreapta al Poloniei să intre în conflict cu UE.
Comisia Europeană a ameninţat că va impune sancţiuni săptămâna aceasta dacă reformele nu vor fi eliminate. Preşedintele Consiliului Europei, fost premier polonez, Donald Tusk, a avertizat asupra unui "scenariu negru care ar putea duce, în cele din urmă, la marginalizarea Poloniei în Europa".
Andrzej Duda a afirmat: "În calitate de preşedinte, nu cred că această lege va întări sentimentul de justiţie...Aceste legi trebuie modificate". El a spus că nu este de acord cu două dintre noile legi, dar că o aprobă pe a treia, care dă ministrului justiţiei dreptul de a numi şefii instanţelor inferioare din Polonia.
Guvernul de drept şi justiţie (PiS) a respins pretenţiile potrivit cărora reformele sunt o cale către o guvernare autoritară şi şi-a exprimat dezamăgirea faţă de decizia lui Duda de a exercita dreptul de veto. Duda a intervenit săptămâna trecută pentru a găsi un compromis, iar ultima sa decizie a fost o surpriză.
Duda este un fost membru al partidului populist de guvernământ. El a spus că a discutat reformele la sfârşit de săptămână cu experţi juridici şi cu judecători. Acesta a respins deja o întâlnire cu Donald Tusk vizând criza.
Cea mai influentă voce a fost cea a Zofiei Romaszewska, un disident veteran din epoca comunistă, care I-a spus lui Duda că nu dorea să se întoarcă în zilele în care "procurorul general putea să facă practic nimic", potrivit lui Duda.
Aceasta a fost închisă la începutul anilor 1980, în perioada dreptului marţial şi este acum unul dintre consilierii preşedintelui. Ea a declarat presei că nu a fost absolut necesar ca procurorul general să se ocupe de Curtea Supremă.
Deputaţii de opoziţie au lăudat rolul protestatarilor în influenţarea deciziei.
Totodată, Ungaria sprijină Polonia în vederea acestor reforme judecătoreşti, conform sursei. Sistemul judiciar polonez este văzut ca unul lent, reformele fiind considerate necesare, potrivit BBC. Duda a afirmat: "Sunt absolut un susţinător al acestei reforme, dar al unei reforme înţelepte" şi a avertizat că nicio schimbare nu ar trebui să ducă la o separare a statului de societate.
Cele trei reforme dau ministrului justiţiei şi parlamentarilor puteri largi şi au provocat alarmă atât din partea SUA, cât şi din partea UE. Prima reformă cere ca toţi judecătorii Curţii Supreme să demisioneze şi oferă ministrului justiţiei puterea de a decide cine ar trebui să rămână. A doua le dă politicienilor controlul asupra cine este membru al Consiliului Judiciar Naţional care desemnează judecătorii Curţii Supreme. A treia acordă ministrului justiţiei dreptul de a selecta şi de a demite judecătorii din instanţele inferioare.
Planul iniţial de compromis al preşedintelui săptămâna trecută a atenuat oferta guvernului de a-şi împinge candidaţii la Consiliul Naţional Judiciar, cerând sprijinul unui alt partid politic. Acesta a declarat că a regretat că un proiect de lege vizând reformarea Curţii Supreme nu i-a fost înmânat înainte de votarea în camera inferioară a parlamentului, Sejm. El a luat act de rolul ministrului justiţiei care acţionează şi în calitate de avocat general în Polonia.
Parlamentul polonez poate contesta acum dreptul de veto al preşedintelui.
Partidul Legea şi justiţia are o majoritate simplă în Sejm, dar are nevoie de o majoritate de trei cincimi dacă decide să respingă decizia lui Duda. Teoretic poate realiza acest lucru cu ajutorul partidului mai mic, Kukiz'15. Cel mai probabil , partidul îşi va petrece următoarele săptămâni redactând cele două facturi pe care preşedintele le-a refuzat , urmând să-i solicite aprobarea. Protestele au sărbătorit succesul preşedintelui, dar în prezent îi impun dreptul de veto asupra celei de-a treia reforme. Potrivit BBC, acum multe depind de omul văzut ca adevărata putere din spatele guvernului, Jaroslaw Kaczynski.