PRIM-VICEGUVERNATORUL BNR FLORIN GEORGESCU, CITÂND AGENDA UE: "Regimul de impozitare a companiilor este depăşit şi neadaptat mediului de afaceri modern"

Necesitatea reformării sistemului fiscal al Uniunii Europene a devenit unul dintre obiectivele majore ale acesteia, potrivit unui discurs al domnului Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, la Forumul de Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare.

Domnia sa a precizat că, în acest sens, a fost adoptată recent directiva privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a plăţii obligaţiilor fiscale care au incidenţă negativă directă asupra funcţionării Pieţei Interne, potrivit principiului menţionat de Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, respectiv acela că fiecare companie, indiferent cât de mare sau de mică este, trebuie să îşi achite impozitele acolo unde îşi realizează profitul.

În plan tehnic, noul act normativ comunitar instituie reguli în cinci domenii ale impozitării, dintre care se remarcă cel vizând limitarea deductibilităţii dobânzilor şi care urmează să fie transpus în legislaţia naţională, a mai spus domnul Florin Georgescu, adăugând că agenda Uniunii Europene privind impozitarea porneşte de la constatarea că regimul de impozitare a companiilor este depăşit şi neadaptat mediului de afaceri modern, caracterizat prin globalizare, digitalizare şi mobilitate crescută a firmelor.

Florin Georgescu a declarat: "Evitarea plăţii impozitelor de către unele companii «văduveşte» bugetele publice de circa 70 miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, potrivit estimărilor Comisiei Europene, induce o povară fiscală mai mare asupra cetăţenilor şi generează distorsiuni concurenţiale, dezavantajând companiile care îşi achită în mod corect obligaţiile şi afectând funcţionarea pieţei libere europene. În acest sens, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a afirmat recent că Uniunea Europeană poate deveni un lider global în soluţionarea, de către statele membre, a problemei evitării impozitării".

G-20 dă un nou impuls eforturilor globale spre acţiuni politice convergente în domeniul combaterii evaziunii fiscale, a mai precizat, ieri, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, adăugând că OECD a dezvoltat standardul comun de raportare, inclusiv de către bănci şi alte instituţii financiare, cu privire la conturile persoanelor fizice şi juridice, precum şi referitor la schimbul automat de informaţii financiare, răspunzând, astfel, apelului G-20 privind transparenţa fiscală.

Domnul Florin Georgescu a spus: "Standardul în cauză reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte descurajarea şi depistarea evaziunii fiscale. Astfel, prin introducerea obligativităţii acestor raportări financiare, guvernele au la dispoziţie un instrument esenţial pentru urmărirea fondurilor transferate în alte jurisdicţii şi aplicarea măsurilor de impozitare a acestora, fapt ce anterior nu era posibil. La începutul acestei luni, Panama a devenit cel de-al 87-lea stat care a adoptat creşterea transparenţei fiscale, prin aderarea la Cadrul integrator privind aspectele legate de erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor, cunoscut în terminologia de specialitate sub denumirea de BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).

• Florin Georgescu: "Schimbul de informaţii între bănci şi autorităţile fiscale este un drum cu două sensuri"

O intermediere bancară modernă în ţara noastră nu poate fi gândită decât în consonanţă cu transparenţa fiscală, este de părere Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR. Domnia sa a adăugat că secretul bancar nu dispare, ci se consolidează şi se reconfigurează fără afectarea confidenţialităţii.

Domnul Florin Georgescu a declarat: "Schimbul de informaţii, spre exemplu, între bănci şi autorităţile fiscale este un drum cu două sensuri. Astfel, pe de o parte, se permite accesul instituţiilor de credit la baza de date administrată de ANAF privind veniturile persoanelor fizice atunci când acestea solicită un împrumut, iar, pe de altă parte, ANAF primeşte informaţii cu privire la conturile clienţilor deschise la bănci pentru efectuarea verificărilor fiscale prevăzute de lege. Totodată, recent a fost emis Ordinul nr.1939/2016 al ministrului finanţelor publice, prin care este vizată îmbunătăţirea conformării fiscale a contribuabililor pe două dimensiuni: implementarea Standardului comun de raportare cu privire la conturile financiare (...) şi asigurarea aplicării unitare a acestui standard de către entităţile raportoare, a legii privind ratificarea acordului FATCA (engl. - Foreign Account Tax Compliance Act) dintre România şi SUA privind schimbul de informaţii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale, precum şi a prevederilor Codului de procedură fiscală prin care au fost transpuse în legislaţia naţională normele europene în materia schimbului automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal".

Domnul Florin Georgescu susţine că intermedierea financiară şi finanţele publice au devenit din ce în ce mai interdependente, atât financiar (din perspectiva relaţiei creditare-creştere economică-venituri bugetare), cât şi operaţional, respectiv intensificarea schimbului de informaţii între bănci şi ANAF.

"Regimul impozitării companiilor şi problematica paradisurilor fiscale constituie segmentul cheie al reconfigurării mecanismelor economiei globale în perioada post-criză", potrivit discursului prim-viceguvernatorului BNR.

Domnia sa consideră că noua paradigmă spre care evoluează sistemul economic internaţional necesită intensificarea cooperării internaţionale privind schimbul de informaţii fiscale, verigă esenţială a mixului de politici economice pentru accelerarea dezvoltării şi reducerea sărăciei deopotrivă în ţările bogate şi în cele în curs de dezvoltare.

Potrivit oficialului BNR, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) arăta, într-un recent raport privind activitatea sa în domeniul impozitării, că principiile regulilor fiscale internaţionale datează din anii 1920, fiind vechi de aproape 100 de ani, timp în care s-au produs mutaţii structurale importante în planul politicilor naţionale şi al relaţiilor internaţionale.

Domnul Florin Georgescu a spus: "Pe acest fond, coexistă breşe legislative majore, care determină, în mod frecvent, comprimarea bazei de impozitare, cu necorelări normative care conduc la dispute între ţări privind dubla impunere.

În acest sens, Piketty sublinia, în lucrarea sa, Capitalul în secolul XXI, că ...deşi acumularea totală de capital naţional în ţările europene a atins nivelurile cele mai înalte din istorie, este total contraproductiv că acest capital naţional este extrem de prost repartizat, cu o bogăţie privată care se sprijină pe sărăcia publică; consecinţa principală este că, acum, cheltuim mai mult cu dobânzile la datoria publică decât investim, spre exemplu, în învăţământul superior. Totodată, autorul reliefează că este dificil să se realizeze viaţa comună într-o lume în care fiecare pretinde să-şi stabilească singur rata de impozitare".

În opinia domnului Georgescu, regimul fiscal influenţează aproape fiecare decizie economică şi are un rol crucial în obţinerea unei creşteri economice mai înalte, mai echitabil distribuite şi, în acelaşi timp, sustenabilă.

• Proiect de lege pentru împiedicarea transferului profitului obţinut în România către zone fiscale mai favorabile

Un grup de deputaţi liberali au depus, recent, un proiect de lege care urmăreşte garantarea plăţii impozitelor la bugetul nostru de stat, de către multinaţionalele care fac profit la noi. Iniţiativa legislativă prevede împiedicarea transferului profitului obţinut în România către zone fiscale mai favorabile.

Expunerea de motive precizează, printre altele: "Propunerea legislativă îşi doreşte să garanteze faptul că impozitele sunt plătite acolo unde sunt generate profiturile şi unde este creată valoarea. (...) Prezenta lege va proteja mediul de afaceri din România de eventuale politici fiscale destabilizatoare care ar putea să apară în cadrul pieţei interne. Momentan, în mediul de afaceri din România există un dezechilibru care afectează competitivitatea şi dezvoltarea pieţei interne. În timp ce unii întreprinzători plătesc 16% impozit pe profit, unele companii cu activitate în mai multe state îşi trimit profitul, înregistrat în România, în state terţe din această lume, inclusiv prin intermediul offshore-urilor. Întâlnim de multe ori companii care activează în România şi care ajung la profit zero, tocmai ca să evite să plătească taxe şi impozite în România".

Iniţiatorii estimează că statul român poate câştiga de până la patru ori mai mulţi bani dacă va încasa impozitul pe profit al companiilor cu activităţi în mai multe state şi care obţin profituri în ţara noastră. Daniel Cătălin Zamfir, unul dintre deputaţii semnatari ai proiectului, ne-a spus că proiectul de lege transpune Directiva UE 2016/1164, adoptată de Consiliul UE în 12 iulie. Actul legislativ european urmăreşte ca multinaţionalele care activează în statele membre UE să nu mai poată ocoli impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile. Această directivă subliniază că, "în efortul de a-şi reduce obligaţiile fiscale globale, grupurile de societăţi au recurs din ce în ce mai mult la erodarea bazei impozabile şi la transferul profiturilor (BEPS)".

• Ionuţ Mişa, ANAF: "Multinaţionalele trebuie să-şi plăteacă impozitul în ţara unde fac profit"

Ionuţ Mişa, directorul general de la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), a declarat, recent, că multinaţionalele trebuie să-şi plăteacă impozitul în ţara unde fac profit.

Domnul Mişa ne-a spus: "Aşa cum America se protejează pe ea şi investiţiile de acolo, în acelaşi mod şi Europa trebuie să-şi creeze un sistem de protecţie - la fel şi România -, iar companiile trebuie să plătescă impozit acolo unde fac profit. S-a creat un dezechilibru despre care se vorbeşte în Europa şi despre care este nevoie să se vorbească şi la noi. Nu zice nimeni ca multinaţionalele să plătească mai mult, dar ele trebuie să plătească statului unde obţin venituri aceeaşi cotă de impozit ca toate celelalte companii".

Potrivit domnului Mişa, problema este că, dacă, la noi, textul legii va rămâne exact ca cel al Directivei Europene, atunci multe companii multinaţionale ce activează în ţara noastră nu vor intra sub auspiciile legii, care prevede că doar acele grupuri ce au o cifră de afaceri consolidată de peste 750 de milioane de euro sunt vizate de noua legislaţie. "La noi nu se încadrează multe dintre multinaţionale în acest prag. De aceea legea trebuie adaptată la realitatea economică românească", a conchis domnia sa.

Reprezentantul ANAF ne-a mai spus că este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Menţionăm că Fiscul a iniţiat controale în rândul băncilor, care au, în majoritatea lor, acţionari străini.

Domnul Mişa ne-a precizat că instituţiile financiare constituie portofolii de credite în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi ce se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Ionuţ Mişa ne-a explicat: "Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente. Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari - băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia - a patra verigă". Domnul Mişa ne-a spus că are semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media.