Adoptarea bugetului de stat de către majoritatea parlamentară se pare că nu a liniştit îngrijorărilor şefilor unităţilor administrativ-teritoriale din ţara noas-tră. Primarii comunelor sunt nemulţumiţi de faptul că, în anumite domenii, Guvernul continuă politica de alocare bugetară decalată între mediul rural şi cel urban şi acuză faptul că edilii unor oraşe primesc mai mulţi bani decât ar avea nevoie în realitate. Ei şi-au exprimat nedumeririle cu prilejul celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), eveniment la care au dialogat cu premierul Viorica Dăncilă şi cu miniştrii Eugen Teodorovici, Graţiela Gavrilescu, Rovana Plumb, Sorina Pintea, Ecaterina Andronescu, Petre Daea, Marius Budăi şi Ioan Deneş.
Membrii Cabinetului şi premierul Viorica Dăncilă au arătat că îngrijorările edililor nu sunt justificate, atât timp cât Executivul alocă sumele necesare, inclusiv pentru prestaţiile sociale şi pentru plata tuturor proiectelor aflate în derulare sau care vor fi demarate pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) sau pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Şefa Guvernului a afirmat: "Am alocat 395 milioane euro pentru realizarea de grădiniţe şi şcoli. Prin PNDR, în 2018 au fost contractate la finanţare 1893 de obiective în valoare totală de 1,6 miliarde euro. Din această sumă, 439 milioane euro sunt alocaţi pentru realizarea reţelelor de apă şi canalizare, 528 milioa-ne euro pentru drumuri, 118 milioane euro pentru şcoli şi 212 milioa-ne euro pentru lucrări din patrimoniul cultural. Prin PNDR am finanţat anul trecut 3186 de contracte, în valoare totală de 1,3 miliarde euro. Dorim astfel să reducem, până anul 2020, cu cel puţin 15% decalajele existente între zonele rurale şi cele urbane".
Cu toate asigurările venite din partea premierului, edilii comunelor au afirmat că alocarea bugetară din acest an pentru unităţile administrativ-teritoriale din mediul rural este insuficientă.
Gheorghe Fron (ACOR Suceava) a spus: "Primarii de municipii au primit sume foarte mari, iar noi, cei de la ţară, avem nevoie foarte mare de fonduri. Sunt sate în care nu avem asfalt, reţea de gaz metan sau lemne. Ne dorim să se investească în aducţiunea gazului metan în comunele din ţara noastră. M-am uitat pe excendetele bugetare din 2018 ale municipiilor, iar acestea sunt astronomice, în comparaţie cu bugetele localităţilor pe care le conducem".
Adrian Dumitru (ACOR Prahova) a precizat: "Am constatat că se menţin decalajele bugetare dintre capacităţile adminis-trative ale oraşelor şi comunelor, în special la reechilibrare, care se face în funcţie de rangul localităţii. Sunt oraşe în ţara noastră care au un număr de locuitori mai mic decât al unor comune, dar primesc mai mulţi bani pentru funcţionare, doar pentru că au un rang mai ridicat, din punct de vedere administrativ. Acest lucru cauzează o migrare a forţei de muncă, din administraţia publică, de la sat la oraş, unde salariile sunt mult mai mari".
Primarii au mai spus că decalajele se fac simţite şi în domeniul prestaţiilor sociale, pentru că altele sunt cos-turile unei anchete sociale făcută într-o comună cu 10.000 de locuitori, unde compartimentul de asistenţă socială este mult mai redus, în comparaţie cu micile oraşe. Ei au menţionat că, din cauza aceasta, deşi în 2019 Guvernul a alocat 60% din impozitul pe venit către bugetele locale, creşterea reală va fi foarte mică, în comparaţie cu anul 2017, când era alocat doar 49,7%, deoarece cheltuielile sociale vor fi foarte mari.
Faţă de aceste îngrijorări, Marius Budăi, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale a spus că indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi vor fi în continuare plătite de către minister, prin intermediul agenţiilor judeţene de plăţi şi prestaţii sociale, iar la primării va rămâ-ne doar plata indemnizaţiilor însoţitorilor acestor persoane şi a asistenţilor personali.
Marius Budăi a precizat: "Avem măsuri în cascadă care să asigure sumele necesare. Prima sursă de finanţare, în cazul insuficienţei sumelor din bugetul local, este echilibrarea din cota de 17,5% alocată în acest scop consiliilor judeţene şi din cota de 7,5% dată pentru reechilibrare. A două sursă este din echilibrarea asigurată din cota de TVA, iar dacă vor mai fi probleme se va face echilibrare direct de la bugetul de stat pentru a asigura acoperirea tuturor sumelor necesare pentru prestaţiile sociale".
Domnia sa a prcizat că, deşi prin HG 427/2018, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale poate plăti, de la buget, cât un asistent social pentru fiecare comună, până în prezent nu a primit nicio solicitare de la compartimentele de asistenţă socială din localităţile din ţara noastră. Mai mult, serviciile comunitare integrate pot fi dezvoltate şi prin plata unui asistent social, iar minis-terul de resort a selectat în acest moment 139 din cele mai sărace localităţi ale ţării.
În legătură cu reducerea decalajelor dintre comune şi oraşe, edilul Alin Adrian Nica (ACOR Timiş) a propus ca viitorul Program Naţional de Dezvoltare Locală să cuprindă extinderea reţelelor de iluminat public în mediul rural, aducţiunea reţelelor de gaze naturale în sate şi proiecte între localităţile înfrăţite din ţara noastră şi cele din Republica Moldova.
Domnia sa a solicitat şi dezvoltarea informatizării serviciilor: "Este inacceptabil să avem legea semnăturii electronice şi instituţiile publice să nu recunoască documentele informatice emise".
Referitor la electrificarea localităţilor, vicepremierul Graţiela Gavriles-cu, ministrul Mediului, a afirmat că "niciun sat şi niciun cătun din ţara noas-tră nu va mai fi lipsit de electricitate". Gavrilescu a precizat că prin Fondul de Mediu problema va fi rezolvată şi prin montarea celulelor fotovoltaice ce sunt subvenţionate integral de la bugetul statului.
Ministrul pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb, a spus că în acest moment se lucrează la identificarea unor surse de finanaţare pentru extinderea reţelelor de gaze şi în mediul rural, dar prioritare sunt realizarea celorlaltor utilităţi. Domnia sa a dat exemplu reţelele de apă şi canalizare sus-ţinând că fiecare localitate cu minimum 50 de locuitori va avea propriul sistem public de apă şi fiecare localitate cu minimum 2000 de locuitori va avea propriul sistem de canalizare.
Pentru realizarea investiţiilor în infrastructură, Eugen Teodorovici, minis-trul Finanţelor Publice şi ministru interimar al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a menţionat că în curând, după emiterea normelor, edilii vor putea accesa finanţare din cele 10 miliarde euro ale Fondului de Inves-tiţii şi Dezvoltare, care a fost aprobat prin OUG 114/2018 şi care va asigura finanţare după modelul PNDL.