PROBLEMA CREDITELOR ÎN FRANCI ELVEŢIENI Isărescu s-a întâlnit cu Iohannis la Cotroceni

Actualizare 14:49

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, astăzi, la Palatul Cotroceni, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, despre politica monetară actuală. Cei doi oficiali au adus în discuţie situaţia creată de aprecierea francului elveţian şi opiniile experţilor pe această temă, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.

Francul elveţian a atins, astăzi, un nou maxim istoric în referinţa Băncii Naţionale a României (BNR), de 4,5817 lei, crescând cu 6,65 bani de la valoarea anunţată ieri.

(V.B.)

---

Actualizare 14:03 Dan Suciu (BNR) îi răspunde Andreei Paul: "O interzicere a creditării în franci ar fi presupus un intervenţionism demn de alte epoci mai puţin liberale"

O interzicere a creditării în franci elveţieni ar fi presupus "un intervenţionism demn de alte epoci mai puţin liberale" şi ar fi implicat ca evoluţia cursului să fi fost cunoscută de cineva, fapt ce i-ar fi discriminat pe toţi cei care au ales, în deplină cunoştinţă de cauză, creditarea în această valută, transmite Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, într-o declaraţie remisă redacţiei.

Răspunzând întrebărilor puse, miercuri, de Andreea Paul la audierile din Comisia de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor, Dan Suciu a afrmat: "Ca o precondiţie a aderării României la UE trebuiau îndeplinite cele trei criterii de manifestare a «libertăţilor europene»: libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi serviciilor şi a capitalului. Acestea au fost condiţii imperative, iar pentru realizarea liberei circulaţii a capitalurilor, BNR a fost direct implicată. De aceea, în 2006, BNR a liberalizat complet contul de capital şi a permis, conform obiectivului urmărit, o deplină liberă circulaţie a capitalurilor. Creditarea în valuta, care a prins o dinamică deosebită în acei ani, a fost consecinţa firească şi general acceptată a acelui demers".

Oficialul BNR a comentat: "Cum ar fi fost ca una din aceste libertăţi (cea legată de capitaluri), care acum vă preocupa în dinamica ei, să fie interzisă în plin proces de integrare? Cum ar fi fost ca intrarea în UE să înceapă cu derogări pentru una din componentele ei esenţiale? Evident, acest lucru nu ar fi fost posibil, şi ştiu foarte bine că înţelegeţi perfect acest lucru. Cu toate acestea, sustineţi că o interzicere se putea pune în discuţie şi evocaţi cazul Austriei. Daţi-mi voie să vă spun, până când veţi primi poziţia detaliată a direcţiilor de specialitate, că această paralelă nu se susţine. Nici în cazul Austriei nu vorbim de o interzicere formală, ci de măsuri prudenţiale şi reglementări.

Dan Suciu a precizat că BNR a avut, de asemenea, un set de măsuri prudenţiale, istoricul cărora este disponibil pe site-ul Băncii Centrale.

"Cât despre recomandările legate de prudenţa care trebuia manifestată în privinţa creditării în valută, nu cred că au fost voci mai puternice care au subliniat acest risc decât cele ale reprezentanţilor Băncii Centrale. Aveţi o altă părere? Rezultatul acestor măsuri şi avertismente este că ponderea creditării în franci elveţieni este una dintre cele mai mici din Estul Europei. Credeţi că acest lucru este doar o întâmplare?" mai scrie Suciu.

Apoi, continuă purtătorul de cuvânt al BNR, "o interzicere a creditării în CHF ar fi presupus un intervenţionism demn de alte epoci mai puţin liberale. S-ar fi bazat pe presupunerea că ceva/cineva ar fi ştiut evoluţia cursului şi mai mult ar fi discriminat direct şi concret pe toţi cei care au ales, în deplină cunoştinţă de cauză, creditarea în franci elveţieni, bazându-se pe veniturile proprii sau pe câştiguri directe în aceasta monedă. Printre cei care trec, în aceste zile, prin criza francului elvetian, avem şi asemenea cazuri!"

Dan Suciu subliniază că exemplul Ungariei, "care este des evocat, nu se prea potriveşte realităţilor româneşti.

"Peste 50% din creditele în CHF din Ungaria erau acordate autorităţilor locale. Interesul statului în rezolvarea problemei era, evident, obligatorie, iar felul în care statul (bugetul central) a rezolvat problema statului (bugetul local) a fost decizia acestuia. Altfel, statul ar fi dat faliment", punctează Suciu.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României a continuat: "Şi, dacă vorbim de implicare, daţi-mi voie să vă mai menţionez o chestiune care este mereu evocată privind poziţia Băncii Centrale: pot să vă asigur că BNR nu este împotriva sprijinirii celor care sunt cu adevărat afectaţi de această situaţie. Am spus întotdeauna că înţelegem perfect problemele care au apărut şi suntem profund preocupaţi să depăşim acest moment delicat.

În acelaşi timp, "BNR a atras, însă, atenţia că sunt situaţii diferite de la bancă la bancă şi de la debitor la debitor şi, de aceea, o soluţie generală, administrativă, care să rezolve toate situaţiile nu este nici posibilă, nici corectă. Din respect pentru cei care au cu adevărat probleme, nu ar trebui să existe propuneri general valabile care să ofere «paraşute de aur» din banii statului şi celor care, de fapt, nu au nevoie de ele", este de părere Dan Suciu.

În încheiere, purtătorul de cuvânt atrage atenţia că o eventuală soluţie globală la problema creditelor în CHF ar putea afecta capacitatea băncilor de a impulsiona creditarea, investiţiile şi creşterea economică.

Oficialul Băncii Centrale a detaliat: "Chestiunea esenţială pe care trebuie să o avem în vedere este legată de misiunea BNR, şi anume stabilitatea sistemului bancar. S-a reproşat, în mod cu totul incorect, că BNR ar lua apărarea băncilor. Nici vorbă de aşa ceva! Vă reamintesc că avem spre 10 milioane de deponenţi în băncile din România şi stabilitatea financiară la care veghează banca presupune siguranţă şi garanţie pentru fiecare depozit. O soluţie globală, administrativă prin care s-ar «rezolva» situaţia creditelor în franci elveţieni ar putea afecta randamentele economiilor lor şi capacitatea băncilor de a impulsiona creditarea, investiţiile şi creşterea economică. Ştiţi prea bine că banii, mulţi/puţini, cu care băncile creditează economia, sunt banii acestor deponenţi care au încredere în sistemul bancar. Şi, implicit, în deciziile drepte şi morale pe care instituţiile statului trebuie să le ia".

(Valentin Busuioc)

---

Actualizare 13:45 Millennium Bank România reduce cu 1,5 puncte procentuale marja de dobândă la creditele în CHF, pe o perioadă de trei luni

Millennium Bank a decis astăzi să reducă temporar, cu 1,5 puncte procentuale, marja ratei de dobândă la toate creditele contractate în franci elveţieni, pentru o perioadă de trei luni, arată un comunicat al băncii remis redacţiei.

Potrivit documentului, Millenium Banks a luat această decizie ca măsură de sprijin a clienţilor, în contextul aprecierii fără precedent a monedei elveţiene.

Astfel, potrivit Millenium Banks, începând de astăzi, clienţii pot beneficia de o reducerea temporară, în baza unei solicitări scrise adresată oricărei sucursale a Băncii Millennium, pȃnă la data de 27 februarie 2015.

"Portofoliul de credite în CHF al Millennium Bank Romȃnia este foarte redus, cu toate acestea analizăm constant evoluţia pieţei şi vrem să ne asigurăm clienţii că vom continua să căutăm măsuri de protecţie pentru a-i susţine în asemenea situaţii neaşteptate. În acest sens, îi invităm pe clienţii noştri cu credite în franci elveţieni, în unităţile Millennium Bank, unde vom găsi cele mai bune soluţii personalizate.", a declarat Adrian Popa, Director de Marketing şi Comunicare la Millennium Bank.

Millennium Bank România a adoptat astfel o soluţie similară OTP Bank. Fostă membră a Banco Comercial Português, Millennium Bank face acum parte din OTP Group în România, în urma achiziţiei de către OTP Bank a 100% din acţiunile băncii.

---

Soluţia corectă la problema creditelor în franci elveţieni, la acest moment, este reducerea semnificativă a dobânzilor pe termen lung la creditele în franci de către băncile care s-au hazardat să le ofere, consideră deputatul Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PNL.

Potrivit domniei sale, băncile trebuie să intre în dialog cooperant cu clienţii. "Recunosc că aştept să vină un semnal puternic de responsabilitate din partea BNR şi de la o bancă privată serioasă şi credibilă, puternică, aşa cum este Banca Transilvania, care preia Volksbank cu acest portofoliu de credite în franci. Am convingerea că va fi urmată şi de celelalte câteva bănci, puţine la număr, care au acordat aceste credite", arată deputatul într-un comunicat.

Potrivit Andreei Paul, nu toate băncile s-au hazardat: "Ştim asta, puţine au făcut-o. Ele concentrează problemele şi e just să nu cerem unei bănci neimplicate în creditarea în franci să plătească pentru erorile concurenţilor. Cred că diminuarea profiturilor proprii generate de acordarea creditelor în CHF ar fi un semnal puternic de recredibilizare şi de responsabilitate faţă de clienţii vulnerabili expuşi practicilor iresponsabile de creditare şi nu ar afecta stabilitatea proprie şi responsabilităţile lor faţă de deponenţi", mai arată deputatul.

Totodată, deputatul regretă catalogarea statelor europene care au blocat preventiv sau reactiv, corect, creditarea în franci în ultimii ani ca fiind "din alte epoci". "Este, evident, fals", comentează Andreea Paul.

Aceasta reaminteşte faptul că UE recunoaşte în preambulul directivei 17/2014/UE în care sunt analizate practicile bancare din perioada 2003-2013, la art (4) că am asistat la: "practici iresponsabile de împrumut (...), problemele sunt determinate de deficienţele pieţei şi ale reglementarilor, dar şi de alţi factori". "La noi durează prea mult să înţelegem ce ni s-a întâmplat ca să putem corecta lucrurile la timp, ca să putem face treaba bine", menţionează deputatul.

Totodată, acesta reaminteşte funcţia economico-socială a băncilor comerciale: "ele nu sunt doar instituţii de profit, ci au un rol important în viaţa companiilor şi a oamenilor", precum şi funcţia BNR, "de regulator al sistemului, deci responsabil de sistemul bancar şi de regulile de creditare". Deputatul mai reaminteşte şi că unele bănci comerciale au promovat cu buna ştiinţă credite în CHF, deşi cunoaşteau că pe termen lung riscul este suportat de clienţii mai puţin informaţi; în tot acest timp au făcut profit din dobânzi, comisioane şi din hedging valutar.

"Consider că refuzul adevărului evident nu e politica cea mai potrivita de comunicare cu cetăţenii. Înţelegerea realităţilor este prima condiţie esenţială pentru formularea soluţiei corecte. Aşteptam, desigur, şi detaliile tehnice pentru fiecare întrebare în parte, dar, vă rog, deschideţi canalul cooperării şi renunţaţi la politica "nu se poate". Realitatea actuală nu mai tolerează atitudinea de superioritate", conchide Andreea Paul.