PROBLEME GLOBALE Căldura excesivă, mai rea decât coronavirusul

Omenirea are şi alte probleme în afară de coronavirus, dar cu toată atenţia focusată pe pandemie, riscă să uite de ele. Până la 3,5 miliarde de oameni s-ar putea lupta să supravieţuiască în condiţii de căldură extremă peste 50 de ani dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse. Acum, timp de două luni, vrând, nevrând, emisiile au fost mult diminuate, dar e nevoie de măsuri "normale" pentru reducerea acestora.

Aproximativ o treime din populaţia lumii va trăi peste 50 de ani în zone în care valorile medii anuale de temperatură vor depăşi 29 de grade Celsius - cu excepţia cazului în care migrează, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Wageningen din Olanda. Traiul în astfel de condiţii ar plasa aceste persoane în afara nişei climatice în care oamenii au locuit în ultimii 6.000 de ani, a declarat Marten Scheffer, conducătorul studiului publicat în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). "Coronavirusul a schimbat lumea într-un mod care era dificil de imaginat cu doar câteva luni în urmă, iar rezultatele noastre demonstrează cum schimbările climatice ar putea avea un efect similar", a precizat Scheffer, citat într-un comunicat emis de universitate şi de celelalte instituţii de cercetare implicate. Schimbările climatice nu sunt preconizate să apară la fel de repede ca cele determinate de pandemia de coronavirus, dar, spre deosebire de aceasta din urmă, nu ar exista nicio speranţă de schimbare în bine în viitorul apropiat, a adăugat specialistul. Scheffer şi colegii săi şi-au bazat parţial concluziile pe o analiză a datelor din trecut, comparând condiţiile climatice din regiunile preferate de oameni pentru a-şi stabili aşezările. Ei au descoperit că densitatea populaţiei umane a atins valori maxime în zone în care temperaturile medii anuale erau cuprinse între 11 şi 15 grade Celsius, cu un al doilea vârf între 20 şi 25 de grade Celsius.

Această distribuţie nu a suferit aproape deloc modificări în ultimii 6.000 de ani, motiv pentru care cercetătorii numesc acest interval de temperatură "nişă ecologică umană". Pentru a arunca o "privire" în viitor, potrivit Agerpres, oamenii de ştiinţă au folosit o prognoză climatică din Al Cincilea Raport de Evaluare din 2014 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC). Conform raportului, concentraţiile atmosferice de gaze cu efect de seră vor evolua în mare măsură în mod necontrolat, aşa cum s-a întâmplat în ultimele decenii, conducând la creşterea temperaturii pe tot globul.

Pe baza proiecţiilor internaţionale prevăzute în al treilea scenariu (SSP3) al schimbărilor socio-economice proiectate până în 2100 - Shared Socioeconomic Pathway -, scenariu ce prevede un viitor marcat de rivalităţi regionale, cercetătorii au reuşit să modeleze populaţia mondială prevăzută în raport cu creşterea temperaturilor.

Ei au descoperit că suprafaţa de teren cu o temperatură medie anuală de pes­te 29 de grade Celsius se va extinde de la 0,8% (cea mai mare parte aflându-se în prezent în deşertul Sahara) la 19% până în anul 2070. Cele mai afectate zone vor fi America de Sud, Africa, India, Asia de Sud-Est şi Australia de Nord. Clima în încălzire ar afecta peste un miliard de oameni doar în India şi peste 100 de milioane de oameni din Nigeria, Pakistan, Indonezia şi Sudan. Scheffer nu a făcut însă predicţii privind emigrarea în masă din aceste zone, menţionând în acest sens o gamă complexă de factori declanşatori ai migraţiei. El a adăugat că speră ca acest studiu va servi drept un semnal de alarmă pentru comunitatea globală în scopul reducerii în mod rapid a emisiilor de carbon. Climatologii internaţionali avertizează că lumea s-ar putea confrunta cu o creştere a valorilor de temperatură cu 4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial până la sfârşitul acestui secol în lipsa unor acţiuni concrete de prevenire.