Procesatorii de carne vor să lanseze o campanie pentru reducerea TVA

Membrii Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) intenţionează să lanseze, în perioada următoare, o campanie de susţinere a reducerii TVA la carne, potrivit directorului executiv al ARC, Ştefan Pădure.

Domnia sa precizează că atunci când taxa pe valoare adăugată s-a majorat cu 5%, încasările la buget au crescut doar cu 1%, dovadă că evaziunea în sector a crescut. În acelaşi timp, reprezentantul ARC consideră că, dacă TVA-ul la carne nu va fi redus până la alegerile prezidenţiale din acest an, atunci această măsură nu va mai fi adoptată.

Campania va face parte şi dintr-un demers mai extins al Asociaţiei Române a Cărnii de reînnoire a brand-ului şi de consolidare a poziţiei sale.

Totodată, în acest an, asociaţia intenţionează să lupte pentru modificarea cadrului legislativ în industria cărnii, care permite ca produsele sub marcă privată (private label) comercializate la noi în ţară să fie fabricate în mod diferit, în funcţie de ţara de provenienţă a companiilor.

"Producătorii străini care au costuri mai mici pentru aceeaşi marcă privată au un avantaj competitiv în faţa celor autohtoni, care trebuie să se supună unor standarde de producţie internă anacronice, care îi costă mai mult", a explicat reprezentantul ARC.

În opinia membrilor asociaţiei, pe plan extern, produsele autohtone din carne nu sunt suficient de competitive. "Acest lucru se datorează atât publicităţii negative din urma scandalurilor din sector din ultimii ani, dar şi costurilor foarte mari de producţie şi procesare a cărnii în ţara noastră", a declarat Radu Timiş, proprietarul CrisTim şi membru în consiliul director ARC. Potrivit domniei sale, antreprenorii români au investit în capacităţi de procesare fără să ţină cont de cerere şi au, în general, capacităţi de producţie mai mici, ceea ce face produsele locale necompetitive pe piaţa europeană.

"Înainte de a investi în capacităţi de procesare, ţara noastră ar trebui să investească în marketing şi promovarea produselor pe pieţele externe, pentru a crea astfel o cerere reală", susţine Ştefan Pădure.

România exportă carne şi produse din carne în peste 18 ţări, 60% dintre acestea fiind procesate, iar industria angajează pe plan intern circa 20.000 de persoane, potrivit datelor ARC.

• Comercializarea micilor în UE, definitivă, după votul Parlamentului European

Comercializarea micilor româneşti preparaţi cu bicabornat de sodiu pe piaţa Uniunii Europene a fost aprobată cu 297 de voturi, săptămâna aceasta, în Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH) din cadrul Comisiei Europene. Cu toate acestea, votul definitiv este dat de Parlamentul European.

"Până acum, toate produsele aprobate de SCFCAH au trecut şi de Parlamentul European, însă, având în vedere că 2014 este un an electoral, nu vom fi siguri de acest rezultat decât după votul politic", a avertizat Ştefan Pădure.

Efectul principal al votului de luni este că producătorii vor putea exporta micii, dacă în perioada următoare votului nu vor fi înaintate obiecţii. În prezent, micii pot fi produşi şi comercializaţi în România în baza unei derogări, întrucât aditivii utilizaţi la prepararea lor nu figurează în anexa II a Regulamentului 1333/2008, amendată în mai multe rânduri.

De asemenea, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii consideră că această reuşită este un exemplu de cooperare între mediul asociativ şi instituţiile publice pentru susţinerea intereselor producătorilor români pe piaţa UE. Conform ARC, cele două ingrediente care aveau nevoie de autorizare pentru a fi utilizate în prepararea micilor erau bicarbonatul de sodiu (E 500) şi carminul (E 120).

Comitetul Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a discutat în 20 februarie 2014 proiectul de regulament al Comisiei Europene care prevede includerea aditivilor necesari pastei de mici în legislaţia actuală pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minimum 260 voturi din total 352), în vederea înscrierii acestuia ca punct de vot cert pe agendă. Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecţii la solicitările României, unele dintre aceste state au precizat în 20 februarie că nu pot vota în favoarea propunerii, din cauza solicitărilor producătorilor naţionali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect.

Astfel, votul din SCFCAH a fost amânat, întrucât şapte state au fost nemulţumite că pe lista ce urma să fie supusă votului nu s-au aflat decât câteva produse, printre care şi micii româneşti. Întrucât nu exista o majoritate calificată, acordarea acestei excepţii nu a mai fost supusă la vot, iar producătorii care urmau să beneficieze de ea trebuiau să aştepte până în luna iulie. În condiţiile în care nu se obţinea o majoritate, niciun procesator român din industria cărnii nu ar fi putut exporta mici în ţările UE, deşi ar fi putut produce şi comercializa în continuare pentru piaţa locală.

Demersurile ţării noastre au făcut ca săptămâna aceasta problema micilor să fie supusă votului.

Datele statistice arată că în România se produc şi se consumă anual aproximativ 22.000 de tone de mici, însă piaţa neagră reprezintă circa 70-80%. Potrivit datelor ARC, piaţa micilor româneşti se ridică la circa 50 de milioane de euro annual, iar media exporturilor este de circa 70-80 de tone pe lună pentru producătorii mai mari de pe piaţa locală, clienţii ţintă fiind în general comunităţile de români de peste graniţe.