PRODUCĂTORII DE CARNE, LEGUME ŞI FRUCTE AVERTIZEAZĂ: "Fermierii se îndreaptă către faliment, în urma embargoului rusesc"

Producătorii din piaţa cărnii, dar şi cei din sectoarele de legume-fructe se tem că-şi vor închide porţile cât de curând, ca urmare a embargoului impus de Rusia, în august, asupra importurilor de alimente provenite de pe piaţa europeană.

Decizia ruşilor să nu mai cumpere alimente din ţările UE a determinat, la noi, atât creşterea importurilor - şi, implicit, scăderea preţurilor -, cât şi reducerea exporturilor cu astfel de produse, ne-au precizat, la unison, reprezentanţii domeniilor menţionate.

Aceştia estimează pierderi de zeci până la sute de milioane de euro, în funcţie de sector.

• Ilie Van, UCPR: "Producătorii din avicultură nu-şi mai vând marfa, o congelează; este un semnal puternic de alarmă, un dezastru în piaţă"

Ofertele foarte mari de carne de pui care vin din numeroase ţări membre, cum ar fi Polonia şi Olanda, au condus la scăderea preţurilor pe piaţa cărnii de pui, ne-a declarat Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), care ne-a spus: "Zilele trecute am văzut o ofertă la unul dintre hypermarketurile noastre care anunţa reducerea preţului la carnea de pui de la 10,9 lei pe kg la 5,40 lei/kg. Acesta este efectul embargoului rusesc, asupra pieţei noastre".

Ilie Van ne-a precizat că produsele de pe piaţa pe care activează sunt vândute în pierdere şi că "producătorii din avicultura românească vor da faliment": "Se va închide tot. Fiecare producător care dispare de pe piaţă înseamnă locuri de muncă mai puţine şi efecte ulterioare mult mai mari, va fi ca un bumerang".

Potrivit preşedintelui UCPR, care citează date din iulie, "când abia începuseră interdicţiile", importurile de carne de pui au crescut, faţă de perioada similară din anul trecut, cu 25%, respectiv cu 12.000 de tone. De asemenea, exporturile scăzuseră cu 18%, în iulie, întrucât carnea noastră de pui merge, în proporţie de 80-90%, în ţări membre UE, care, în prezent, nu mai pot exporta către Rusia.

În aceste condiţii, preţurile scad dramatic, iar producătorii nu-şi mai vând marfa şi o congelează.

"Este un semnal puternic de alarmă, un dezastru în piaţă", spune Ilie Van, subliniind că, în prezent, preţul unui kg de carne este sub 7 lei, fiind mai mic cu 12-13% decât în iunie.

Pierderile estimate pentru acest an în avicultură, ca urmare a scăderii preţurilor, reducerii exporturilor şi creşterii importurilor de pui se ridică la 30 de milioane de euro, după cum ne-a spus domnia sa.

• Aurel Tănase, Romconserv: "Nu ne mai încadrăm în preţ cu valoarea costurilor, iar merele au fost abandonate pe câmp"

Efectul embargoului rusesc, în piaţa fructelor şi legumelor, este indirect, întrucât ţara noastră concurează cu o serie de produse din Europa care intră la noi la preţuri foarte mici, făcând concurenţă neloială producătorilor autohtoni, ne-a spus Aurel Tănase, preşedintele Patronatului din Industria de Conserve din Legume şi Fructe (Romconserv).

Domnia sa ne-a precizat: "Estimăm pierderi în sector de 300 de milioane de euro. Polonia a revendicat 1,5 miliarde euro, doar pe industria legumelor şi fructelor şi a produselor din acestea. La polonezi, doar exportul de mere către Rusia se ridica la un milion de euro. UE a alocat 125 de milioane de euro, într-o primă fază, pentru acoperirea pierderilor, această sumă fiind suplimentată, recent, cu 165 de milioane de euro, iar din respectivii bani probabil că la noi vor ajunge 10 milioane de euro".

La noi, 30-40% din producţia de mere se îndreaptă către comerţ şi o proporţie de 70% este destinată producţiei de sucuri. Ca urmare a embargoului rusesc, preţul sucurilor concentrate se ridică la 480 de euro pe tonă, de la 1000 euro/tona, cât era înainte. În aceste condiţii, nu ne mai încadrăm în preţ cu valoarea costurilor şi, ca urmare, merele au fost abandonate pe câmp.

• Ioan Benea, industria cartofului: "Este dezastru - într-un an cu producţie record, fermierii sunt mai săraci decât în alţi ani"

Ţara noastră se confruntă cu un surplus de producţie şi în industria cartofului, domeniu, de asemenea, lovit, în mod indirect, de interdicţiile ruşilor, după cum ne-a spus Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului din România, care ne-a explicat: "Noi nu exportam mult în Rusia, dar în UE da şi, în aceste condiţii, avem, acum, un surplus de producţie de cartofi. Preţurile s-au prăbuşit, iar, în contextul în care avem şi o producţie record în acest an - ca urmare a condiţiilor meteo favorabile, seminţelor bune, îngrăşămintelor de calitate şi tehnologiilor moderne -, situaţia nu este deloc bună".

La poarta fermei, cartofii au un preţ de 25-35 de bani, în timp ce costurile de producţie ajung la 50 de bani pe kg. În iunie, cartofii costau 90 de bani/kg, iar anul trecut, în această perioadă - un leu, a menţionat domnia sa.

Ioan Benea ne-a mai spus că ţări precum Belgia, Germania sau Polonia, care produc cartofi de dimensiuni mari, îi dau gratuit, întrucât în Occident nu se consumă cartofii cu diametrul mai mare de 6 cm. Pentru acoperirea pierderilor, statul acordă anumite sume fermierilor. "Astfel, ne confruntăm cu evaziune fiscală şi concurenţă neloială", ne-a declarat reprezentantul domeniului.

Domnia sa subiliniază că produsele din acest sector sunt perisabile şi că fermerii trebuie să aloce sume importante pentru păstrarea, depozitarea şi manipularea cartofilor: "Vom ajunge să nu mai cultivăm, pentru că avem pierderi imense. Este dezastru - într-un an cu producţie record, fermierii sunt mai săraci decât în alţi ani".

• Specialiştii din agricultură: "Autorităţile ar trebui să intervină"

Embargoul rusesc afectează serios şi industria laptelui din ţara noastră, a declarat Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), în cadrul Conferinţei "Agri-Business pe profit", organizată, recent, de Ziarul BURSA.

Domnia sa a subliniat că oficialii noştri nu analizează serios impactul embargoului impus de Rusia pentru produsele alimentare europene, deşi UE freamătă pe acest subiect: "Nimeni din ţara noastră nu vorbeşte despre acest lucru şi probabil că scandalul va izbucni după finalizarea alegerilor. Din 2015 vor dispărea cotele pentru lapte. Fermierii români vor fi puternic concuraţi de laptele ieftin din afară".

Preşedintele APRIL avertizează autorităţile că embargoul impus de Rusia va dura şi că Europa şi România trebuie să fie pregătite ca să facă faţă din punct de vedere financiar pierderilor fermierilor.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii (Romalimenta), a preconizat că industria alimentară va muri în tăcere dacă nu va fi susţinută.

Potrivit domniei sale, este pentru prima dată când importurile noastre de carne au ajuns la 18%, iar importurile de produse procesate se ridică la 10%, fapt ce pune sectorul în mare pericol, riscând să fie eliminată procesarea.

Administraţiile naţionale trebuie să ia măsuri concrete prin care să protejeze fermierii de factorii nocivi externi, precum embargoul impus de Rusia, care le pot afecta activitatea şi producţia, este de părere Alex Jurconi, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO.

Domnul Jurconi apreciază că embargoul Rusiei la nivel european a pus în dificultate inclusiv piaţa zootehnică autohtonă: "Statul trebuie să ia măsuri, să intervină în economie şi în industria zootehnică. În condiţii excepţionale, aşa cum se întâmplă în cazul situaţiei dintre Rusia şi Ucraina, statul poate să ia o serie de măsuri precum exonerarea de la plata impozitului pe profit sau reducerea TVA, pentru a vedea cum evoluează piaţa".

Europarlamentarul Laurenţiu Rebega opinează că, în momentul în care un sector este afectat, efectul este unul în lanţ şi se extinde şi în alte domenii.

"Pentru protejarea fermierilor de eventuale şocuri precum criza dintre Rusia şi Ucraina, Comisia Europeană ar trebui să creeze un buget de criză pentru agricultori, cu flexibilitate sporită. În plus, noul comisar european pe agricultură trebuie să rezolve problemele gestionării unor crize la nivelul Uniunii", ne-a spus europarlamentarul, care apreciază că autorităţile trebuie să asigure urgent un management al riscurilor şi al crizelor şi să aibă în vedere siguranţa şi securitatea alimentară.

• CE a aprobat o nouă schemă de ajutor pentru cultivatorii afectaţi de embargoul rusesc

Embargoul Rusiei asupra importurilor de alimente din Europa - ca răspuns la sancţiunile economice ale Uniunii Europene, în contextul conflictului ruso-ucrainean - ar putea costa UE 5 miliarde de euro pe an, potrivit unui document intern al Uniunii, obţinut de Reuters.

Acesta arată că exporturile de alimente din UE către Rusia au totalizat, anul trecut, 11,8 miliarde euro, iar produsele care fac obiectul embargoului rus au reprezentat 5,1 miliarde euro în exporturi.

La începutul lui august, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care a interzis importurile de produse agricole şi alimentare din ţările care au impus sancţiuni Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea.

Interdicţia face referire la vită, porc, pasăre, peşte, brânză, lapte, legume şi fructe ce provin din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

Cu mai bine de o lună înaintea acestei decizii, Rusia a început să restricţioneze unele importuri de alimente, în special pe cele care proveneau din Moldova.

La finalul lunii septembrie, Comisia Europeană a adoptat un nou program de măsuri de sprijin pentru cultivatorii de fructe şi legume perisabile afectaţi de embargoul rusesc care vor primi ajutoare în valoare de 165 milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Noua schemă de ajutor se adaugă unui prim program, în valoare de 125 de milioane de euro, anunţat la data de 18 august, dar care a fost suspendat în 10 septembrie din cauza numărului disproporţionat de mare de solicitări de despăgubire venite în special din partea producătorilor polonezi.

Noua schemă include o anexă în care sunt precizate volumele eligibile pentru fiecare ţară membră cu cifre precise pentru fiecare grupă de produse. Aceste volume au fost stabilite în baza exporturilor realizate în perioada septembrie-decembrie din ultimii trei ani. În plus, planul include pentru prima dată pe lista produselor care vor beneficia de sprijin portocalele, mandarinele şi clementinele.