PRODUCĂTORII DE MEDICAMENTE: "Vrem actualizarea bugetului de referinţă pentru taxa clawback"

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită autorităţilor noastre actualizarea bugetului de referinţă pentru taxa clawback la nivelul consumului real din trimestrul al treilea, când decontarea medicamentelor va fi făcută la preţurile reduse, aprobate la 1 iulie 2015, potrivit unui comunicat remis redacţiei.

Producătorii de medicamente arată că taxa clawback este una dintre, cele mai mari poveri fiscale cu care se confruntă industria farmaceutică de la noi, în contextul corelării acesteia cu celelalte reglementări ale sistemului de sănătate. Aceştia susţin că, în acest moment, doar prin plata taxei clawback, companiile farmaceutice acoperă integral deficitul sistemului de sănătate şi tratează 30% dintre pacienţii români, preluând astfel o responsabilitate a autorităţilor.

Preşedintele ARPIM, Călin Gălăşeanu, susţine că ţara noastră are cel mai mic preţ la medicamente din Europa şi, suplimentar, companiile farmaceutice plătesc suprataxa clawback.

Domnia sa a declarat: "Valoarea taxei clawback aferentă trimestrului II al anului 2015 este între 15%-20%, fapt ce se datorează procesului de reactualizare a preţurilor la medicamente, din cauza căruia operatorii din piaţă au aşteptat noile preţuri înainte să comande alte medicamente şi, astfel, au lucrat doar cu stocuri foarte mici. Această valoare ar trebui, în mod normal, să se regăsească şi în facturile pe care companiile le vor primi de la autorităţi. Dar, până acum, la niciun final de trimestru, companiile din industria farmaceutică nu au ştiut care va fi de fapt valoarea acestei taxe. Suntem obligaţi în mod nefiresc să funcţionăm astfel într-un mediu de afaceri lipsit de predictibilitate şi sustenabilitate".

La rândul său, Dragoş Damian, preşedintele APMGR, susţine că menţinerea taxei clawback în forma actuală are consecinţe economice şi sociale grave, atât pentru populaţie, prin dispariţia de pe piaţă a medicamentelor cu preţuri accesibile, cât şi pentru companiile producătoare, obligate să plătească o taxă care nu reflectă propriile vânzări.

În opinia sa, lipsa unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice a dus la dispariţia din piaţă a peste 1.300 de produse, în ultimii trei ani, iar alte 1.200 de medicamente ieftine riscă să dispară din farmacii, în acest an, ca urmare a scăderii preţurilor sub pragul de rentabilitate.

Producătorii de medicamente reamintesc că peste 250 de procese sunt în prezent pe rol, din cauza lipsei de transparenţă în calculul valorilor comunicate şi a încălcării prevederilor legale care reglementează procedura de stabilire a taxei clawback. "Acest lucru reprezintă un pericol pentru stat, care va trebui să returneze sumele colectate de la companiile farmaceutice în cazul în care acestea vor avea câştig de cauză în instanţă", au conchis aceştia.