PROIECT Sistemul naţional de irigaţii, finanţat prin obligaţiuni

Reconstrucţia infrastructurii naţionale de irigaţii ar putea fi finanţată prin emiterea de obligaţiuni şi vânzarea acestora către populaţie, susţin surse din sector. Declaraţiile recente ale lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit căruia guvernul studiază posibilitatea modificării legislaţiei din domeniul agricol pentru a stimula investiţiile în irigaţii, par să sprijine aceste informaţii din piaţă.

Domnul Botănoiu nu a precizat în ce fel ar putea fi schimbată legislaţia în domeniu, rezumându-se în a spune că dacă investiţiile în irigaţii rămân la nivelul actual, atunci orice strategie pentru dezvoltarea agriculturii va eşua.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat recent că discută cu Comisia Europeană pentru accesarea unor fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani.

Suma de un miliard de euro a fost calculată de experţii Băncii Mondiale ca fiind valoarea necesară pentru refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare dintr-o suprafaţă totală cultivabilă de 9,3 milioane de hectare. În prezent, circa 300.000 de hectare sunt irigate faţă de cele 3 milioane din 1989.

Având în vedere că infrastructura de irigaţii are nevoie de investiţii masive pentru a fi reabilitată, pe care finanţările europene nu le vor acoperi în totalitate, autorităţile analizează şi opţiunea emiterii de obligaţiuni pentru a atrage investiţiile interne, spun sursele noastre. Astfel, agricultorii s-ar putea asocia pentru a investi în modernizarea sistemelor de irigaţie. Asociaţiile de fermieri ar putea pune la punct un prospect de investiţii în irigaţii pentru emiterea de obligaţiuni cu o anumită scadenţă şi dobândă fixă mai mare decât dobânda la depozite bancare. Obligaţiunile, cumpărate de populaţie şi firme, vor susţine financiar fermierii, care vor returna banii împrumutaţi din producţia suplimentară din recoltele obţinute cu ajutorul irigaţiilor.

• Deocamdată, ANIF nu a cumpărat energie ieftină de pe piaţa liberă

Cea mai recentă măsură de a stimula irigaţiile promovată de MADR, respectiv intrarea ANIF pe piaţa energiei, prin primirea licenţei de furnizor de electricitate, întârzie să îşi facă efectul.

Deşi a fost acreditată să cumpere energie de pe bursa de profil încă de la începutul lunii august, ANIF nu s-a înscris până acum la vreo licitaţie. Domnul Florinel Barbu, directorul general al ANIF, ne-a spus că, deocamdată, asociaţiile de utilizatori de apă pentru irigaţii au contractat o cantitate suficientă de energie şi nu există cerere: "Nu putem să intrăm dintr-o dată ca furnizor de energie pe piaţă. Vom cumpăra energie atunci când va fi nevoie. Între timp încercăm să ne organizăm activitatea pe acest segment".

Surse din ANIF ne-au spus, însă, că normele şi procedurile de funcţionare ale Agenţiei ca furnizor de energie nu sunt finalizate, acesta fiind motivul principal pentru care ANIF nu a început să cumpere energie de pe OPCOM.

Ministrul Agriculturii afirma, la începutul acestei luni, că obţinerea licenţei de furnizare de către ANIF va duce la costuri cu 30% mai reduse pentru apa de irigaţii plătită de către fermieri. Domnia sa a mai precizat că suprafeţele pentru care fermierii au solicitat servicii de irigare de la ANIF sunt duble faţă de anii trecuţi.

Reprezentanţii Ligii utilizatorilor de apă pentru irigaţii din România (LUAIR) ne-au declarat că sunt sceptici în privinţa efectelor pozitive pe care le-ar putea avea furnizarea de energie de către ANIF. "Energia este de multe ori mai scumpă pe piaţa liberă decât în sistem reglementat. Este foarte posibil ca ANIF să vândă energie la tarife mai mari decât cele pe care le-am negociat cu furnizorii existenţi", ne-a spus Aurel Mitea, vicepreşedintele LUAIR.

Asociaţiile nu au primit nicio înştiinţare oficială cu privirea la posibilitatea de a cumpăra energie de la ANIF, singurele informaţii de care dispun aceştia fiind cele din presă. Problemele principale cu care se confruntă LUAIR sunt în continuare preţul la energie, furturile de fier din infrastructura de irigaţii şi aşa nefinalizată, dificultăţile de finanţare. Cele din urmă sunt generate de lipsa de voinţă a factorilor de decizie şi implementare din cadrul MADR, mai spun agricultorii.

În prezent, ţara noastră are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, dar nici măcar jumătate nu sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate, ne-au menţionat reprezentanţii LUAIR. Autorităţile susţin că aceste costuri sunt mari din cauza consumului mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani.

Şeful ANIF ne-a declarat că, în prezent, sunt în derulare 56 de proiecte de investiţii în infrastructura de irigaţii.

Agricultorii susţin că ministerul ar trebui să-i sprijine pe fermieri pentru a-şi realiza sisteme de irigaţii individuale, mai economice, adaptate propriilor nevoi decât să arunce miliarde de euro pe sisteme de irigaţii mamut.

• Controalele ANIF relevă gestiunea proastă a organizaţiilor utilizatorilor de apă

Potrivit rezultatelor controlului dispus de ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii din Timiş nu au asigurat gestionarea, exploatarea, întreţinea şi repararea infrastructurii de irigaţii. Conform comunicatului de presă MADR, rezultatele controlului la reţeaua secundară a sistemului de irigaţii şi la canalele din judeţele Timiş şi Ilfov arată că infrastructura sistemului de irigaţii şi de desecare nu a fost întreţinută potrivit destinaţiei sale, aflându-se în prezent într-o stare accentuată de degradare.

Acelaşi comunicat relevă faptul că, în urma verificărilor efectuate la ANIF Timiş, Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) nu au asigurat gestionarea, exploatarea, întreţinea şi repararea infrastructurii de irigaţii. În urma controlului efectuat, Direcţia Generală de Control şi Antifraudă va transmite un exemplar din Nota de control către ANIF, dar şi Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice în vederea analizării documentaţiei care a stat la baza executării construcţiilor pe amenajările de îmbunătăţiri funciare pe raza unităţilor administrativ teritoriale ale localităţilor Timiş şi Ilfov.